Cercetătorii FJSC: 53,4% dintre jurnaliştii români au fost expuşi la limbaj insultător sau ofensator

Un procent de 53,4% dintre jurnaliştii români au fost expuşi la limbaj insultător sau ofensator, 26,3% au raportat ameninţări digitale, iar 7,1% au experimentat hărţuire sau agresiune sexuală, conform cercetării „How Safe Is Journalism? Unpacking Risks and Implications for the Profession in Romania”.

Jurnalismul din România funcţionează într-un climat de vulnerabilitate structurală, în care agresiunile frecvente, presiunile digitale, lipsa protecţiei instituţionale şi precaritatea condiţiilor de lucru transformă siguranţa profesională într-o preocupare majoră, subliniază amplul studiu publicat pe 1 decembrie 2025 în revista ştiinţifică Journalism Studies, clasată în quadrila Q1 la nivel internaţional, cu un factor de impact 2,9 în 2024. Cercetare face parte din proiectul internaţional Worlds of Journalism Study (WJS3), desfăşurat în 75 de ţări.

Raportul internaţional evidenţiază creşterea riscurilor profesionale, precaritatea condiţiilor de muncă şi presiunile economice şi politice asupra jurnalismului. La nivel mondial, mai mult de jumătate dintre jurnalişti au fost ţinta discursului instigator la ură, cele mai frecvente forme de intimidare fiind psihologice şi digitale. Impunitatea agresorilor rămâne un motiv central de îngrijorare, iar supravegherea digitală este raportată de aproximativ doi din cinci profesionişti. În peste jumătate dintre ţările analizate, jurnaliştii apelează la autocenzură ca strategie de autoprotecţie. Totodată, raportul arată o creştere a ponderii freelancerilor şi a contractelor part-time, ceea ce indică o accentuare a precarităţii. O treime dintre jurnalişti au cel puţin o a doua sursă de venit, expunându-se riscului de conflicte de interese, iar gradul de asociere profesională diferă puternic între regiuni, Europa Centrală şi de Est se situează sub media globală. În plus, peste 60% dintre jurnalişti se definesc drept „generalists”, fiind nevoiţi să acopere simultan multiple domenii, ceea ce amplifică volumul de muncă şi expunerea la presiuni.

România este prezentată ca un caz de jurnalism exercitat într-un regim hibrid, marcat de regres democratic şi de o protecţie instituţională fragilă. Datele naţionale mai arată că 53,4% dintre jurnalişti au fost expuşi la limbaj insultător sau ofensator, iar 26,3% au raportat ameninţări digitale, inclusiv hacking, blocarea conturilor sau atacuri coordonate în social media. 17,3% dintre jurnalişti au semnalat cazuri de doxing (distribuirea fără consimţământ a datelor personale), iar 7,1% au experimentat hărţuire sau agresiune sexuală, aspect ce evidenţiază vulnerabilităţile specifice jurnalistelor.

Peste 42% dintre respondenţi consideră că siguranţa fizică le este ameninţată cel puţin periodic, iar 47% indică sănătatea mintală drept un motiv major de îngrijorare. Cel mai grav, 61,4% cred că persoanele care îi hărţuiesc sau atacă rămân, în general, nepedepsite, ceea ce reflectă nivelul scăzut de încredere în capacitatea instituţiilor statului de a proteja profesia.

În plus, doar jumătate dintre jurnalişti beneficiază de instruire privind siguranţa profesională, iar sprijinul guvernamental este aproape inexistent, fiind menţionat de doar 5 - 6% dintre respondenţi. Pandemia de COVID-19 a amplificat aceste vulnerabilităţi: peste 60% dintre jurnalişti şi-au modificat rutina de lucru pentru a reduce expunerea la risc, iar aproximativ 11% au refuzat cel puţin o deplasare sau un subiect din motive de securitate.

„How Safe Is Journalism? Unpacking Risks and Implications for the Profession in Romania” , publicat în revista Journalism Studies, analizează siguranţa şi condiţiile de lucru ale jurnaliştilor români pe baza un sondaj realizat între octombrie 2022 şi septembrie 2023 pe un eşantion de 365 de profesionişti din redacţii locale, regionale şi naţionale, măsurând nivelul de percepţie al acestora. Proiectul internaţional Worlds of Journalism Study (WJS3) este cel mai amplu demers comparativ dedicat jurnalismului la nivel global, cu peste 32.000 de respondenţi din 75 de ţări.

Echipa de cercetare din România care a realizat studiul este coordonată de profesor univ. dr. Natalia Vasilendiuc, cu participarea lector univ. dr. Alexandra Bardan, lector univ. dr. Antonia Matei, conferenţiar univ. dr. Rodica Melinda Şuţu, asistent univ. dr. Andrada Fiscutean, lector univ. dr. Gheorghe Anghel, lector univ. dr. Bogdan Oprea şi asistent univ. dr. Carmen Ionescu