Viitorul sistemelor de pensii este pus sub presiune de scăderea fertilităţii, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea poverii fiscale asupra bugetelor publice, concluzie susţinută de un raport de cercetare publicat de CFA Institute din SUA, intitulat „Reducerea riscurilor din sistemele globale de pensii”.
Potrivit studiului, în ultimii 60 de ani, rata fertilităţii în ţările OCDE a scăzut de la 3,3 la 1,6, în timp ce în România declinul a fost mai puţin abrupt - de la 2 la 1,8 - dar în continuare sub pragul de înlocuire a populaţiei. În prezent, rata de dependenţă în România (raportul dintre persoanele inactive - sub 15 ani sau peste 64 - şi cele active) este de 53%, în linie cu media OCDE, însă durata vieţii active este cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu 5 ani sub medie (Pension Adequacy Report, CE, 2024).
Aceste tendinţe vor duce, conform estimărilor Băncii Mondiale, la creşterea cheltuielilor publice cu pensiile la 15-16% din PIB în 2050, mult peste media OCDE de 10%. În paralel, rata de înlocuire a veniturilor prin pensie (procentul din ultimul salariu încasat ca pensie) va scădea de la 80% la 60-65%.
Fondurile de pensii private din România au început să răspundă acestor provocări prin diversificarea structurii investiţionale, în linie cu recomandările CFA Institute. Portofoliile rămân dominate de titluri de stat româneşti, dar recent s-a extins posibilitatea investiţiilor şi în instrumente financiare din state OCDE, precum şi în fonduri de private equity şi alte active alternative, în condiţii prudente.
„Studiul CFA Institute ne arată că pentru randamente solide avem nevoie de politici de investiţii adaptate pe termen lung şi de o guvernanţă riguroasă - exact direcţia în care România trebuie să facă paşi importanţi”, a declarat Cosmin Paraschiv, CFA, membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România. El a subliniat că randamentul mediu anual net al fondurilor de pensii private a fost de peste 7% de la lansare, peste rata inflaţiei, în ciuda unui cadru iniţial restrictiv.
Raportul CFA Institute atrage atenţia şi asupra importanţei unei guvernanţe solide în administrarea fondurilor de pensii, mai ales în sistemele bazate pe contribuţii definite, precum cel din România. Măsuri precum consolidarea comitetelor de investiţii, transparenţa performanţei şi utilizarea unor benchmark-uri relevante sunt esenţiale pentru creşterea încrederii şi a eficienţei sectorului.
Opinia Cititorului