Chiar nu se găseşte nimeni la BNR să ghicească inflaţia în cafea?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 23 februarie

Călin Rechea

Viorica Dăncilă nu este membru al Consiliului de Administraţie al BNR. Poate că ar trebui să fie. Când a fost "angajată", oficialii BNR i-au lăudat calităţile de "relaţionare" internaţională, intergalactică sau, cel puţin, europeană, deoarece "cunoaşte toate căile din Uniunea Europeană, oameni cu care a stat la masă, cu care a băut o cafea".

Consilierul de la BNR care i-a lăudat aceste "aptitudini" nu a precizat cât de bine se pricepe fostul premier al României şi la cititul în cafea. Această "specializare" tocmai a căpătat o importanţă crucială, în condiţiile în care "specialiştii" Băncii Naţionale ne arată de luni bune că prognozele lor sunt complet lipsite de valoare.

Pe baza acestor prognoze, conducerea BNR decide care va fi dobânda de politică monetară, în buna tradiţie a planificatorilor centrali din socialismul multilateral dezvoltat, doctrină adoptată de toate băncile centrale din lume, mari şi mici, după cum au prevăzut Marx şi Engels în "Manifestul Partidului Comunist".

Iar prăpastia dintre aceste prognoze şi realitate s-a adâncit fenomenal doar în ultimele şase luni (vezi graficul).

Chiar nu se găseşte nimeni la BNR să ghicească inflaţia în cafea?

S-ar putea să fie vorba chiar despre un record al perioadei care a trecut de la adoptarea ţintirii inflaţiei, în vara anului 2005.

În raportul asupra inflaţiei din august 2021, "specialiştii" de la BNR estimau o rată a inflaţiei de 5,6% pentru sfârşitul anului, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei a fost de 5,3% în august 2021. În raportul similar din noiembrie 2021, prognoza inflaţiei pentru sfârşitul anului a fost majorată la 7,5%, în condiţiile în care datele INS arătau o rată a inflaţiei de 7,8% în noiembrie 2021.

Anul 2021 s-a încheiat cu o rată anuală a inflaţiei de 8,2%, care a fost "prognozată" cu exactitate în raportul asupra inflaţiei din februarie 2022.

În acest raport se mai arată că rata inflaţiei va atinge un maxim de 11,2% în iunie 2022, un nivel de aproape trei ori mai mare decât cel prognozat în august 2021, de 4,2%.

Revizuirea permanentă în sus a prognozelor inflaţiei a fost completată recent de revizuirea în jos a perspectivelor creşterii economice până la sfârşitul anului viitor.

Este aproape sigur că şi aceste prognoze subestimează impactul preţurilor energiei asupra economiei reale, iar stagflaţia este mai aproape decât ne aşteptăm, mai ales că primul pas a fost făcut, prin declinul trimestrial al PIB-ului în T4 2021.

Temperarea dinamicii economice va fi utilizată ca justificare pentru majorarea insuficientă a dobânzilor faţă de presiunile inflaţioniste.

Din păcate, deciziile BNR referitoare la dobânzile de politică monetară nu vor avea impactul aşteptat asupra celorlalte costuri de finanţare din economie. Creşterea lor se manifestă deja puternic la nivelul randamentelor cerute pentru obligaţiunile guvernamentale, iar această creştere a dobânzilor reprezintă una dintre puţinele şanse de forţare a reformelor structurale.

Vor urma creditele acordate populaţiei şi firmelor şi este de la sine înţeles efectul asupra consumului pe datorie sau a preţurilor de pe piaţa imobiliară.

"Căderea dinamicii anuale a PIB din trimestrul IV 2021 este probabil determinată prioritar de consumul privat", se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din 9 februarie 2022.

Influenţa supradimensionată a consumului privat asupra creşterii economice este rezultat direct al menţinerii artificiale a dobânzilor la minime istorice şi a stimulării consumului pe datorie. Aceste schimbări structurale au condus la formarea unei economii deosebit de fragile, în special pe fondul adâncirii dezechilibrelor externe şi a deficitelor fiscale deosebit de ridicate.

Nu s-ar fi ajuns în această situaţie dacă Banca Naţională ar fi fost transformată, măcar după criza financiară globală, într-un Consiliu Monetar în care ancora să fie moneda euro.

Acum, membrilor Consiliului de Administraţie le-a mai rămas doar să se "arate foarte preocupaţi de perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la un nivel de două cifre în trimestrul II - pentru prima dată in istoria strategiei de ţintire directă a inflaţiei a BNR".

Aceasta nu este altceva decât o recunoaştere a faptului că toată strategia de ţintire a inflaţiei este un mare eşec, deosebit de costisitor pentru toţi cetăţenii ţării noastre, după cum o arată scăderea puterii de cumpărare a leului cu aproape 50% în această perioadă.

În Statutul Băncii Naţionale se arată că "BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor".

De la adoptarea ţintirii inflaţiei, creşterea medie anuală a preţurilor de consum a fost de 3,8% în intervalul 2006 - 2021, adică BNR nu şi-a îndeplinit nici măcar în medie obiectivul său fundamental.

Atunci care mai este scopul instituţiei? Să-şi exprime periodic îngrijorarea şi preocuparea?

În timp ce pensionarii de la BNR încă aşteaptă momentul potrivit pentru aplicarea întregii lor expertize şi experienţe, astfel încât să fie restabilite echilibrele macro dintr-o economie financializată deosebit de fragilă şi cu grave probleme structurale, pensionarii "nespeciali" au început să cerşească pentru a-şi plăti facturile sau pentru a-ţi cumpăra medicamente. Conform unor informaţii recente din presă, disperarea i-a împins pe unii la sinucidere.

După cum se observă, politica monetară iresponsabilă a BNR din ultimele decenii poate avea şi un "succes" nesperat, respectiv reducerea presiunilor asupra sistemului public de pensii şi a bugetului de stat.

Resursele astfel "eliberate" vor putea folosite pentru creşterea veniturilor din sistemul bugetar, astfel încât acestea să nu rămână în urma inflaţiei.

Deocamdată nu există niciun motiv să credem că autorităţile fiscale şi monetare ştiu sau doresc să oprească aceste cerc vicios al incompetenţei şi iresponsabilităţii. Acum a mai rămas doar cerşitul banilor de la UE, care vor fi împrăştiaţi foarte eficient în cele patru vânturi şi vor rămâne doar datoriile.

În aceste condiţii, singurul loc potrivit pentru autorităţilor statului român, declarat eşuat chiar de preşedinte, este la haznaua istoriei.

Apoi ar putea fi posibilă reconstrucţia, dar numai dacă autoritatea monetară a statului este transformată în Consiliu Monetar. Aşa s-ar putea asigura şi disciplina fiscală, care altfel ar rămâne mereu o misiune imposibilă.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Tintele de inflatie BNR nu au nici o valoare, sunt doar "wishful thinking". Ei nu fac decat sa submineze economia pentru ca destui agenti economici probabil inca isi mai fac previziunile bazandu'se pe date BNR. BNR, ca si BCE, sustine ca scopul sau este "stabilitatea preturilor", iar cand acestea cresc, ne spun no salant ca "de vina" sunt factorii exogeni. De fapt, scopul real al BNR pare a fi stabilitatea cursului valutar la un nivel cat mai jos, astfel incat strainii sa scoata profiturile din tara la un curs predictibil (devalorizare medie anuala de 2%), iar importurile sa nu se scumpeasca si din cauza cursului.

    "cunoaşte toate căile din Uniunea Europeană, oameni cu care a stat la masă, cu care a băut o cafea".

    daca a fost angajata pentru ghicitul in cafea inseamna ca nu o mai invita nimeni la o cafea

    si nimeni altcineva de la BNR nu are competente sa ghiceasca inflatia in cafea? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9207
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6726
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9903
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7178
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.7555

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro