Liderul chinez Xi Jinping s-a prezentat ca o forţă pentru stabilitatea economică globală şi a promis granturi de 280 de milioane de dolari pentru statele Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO), în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a cerut o „ordine mondială multipolară mai echitabilă”, transmite CNN, de la care relatăm cele ce urmează.
Într-un discurs rostit la Tianjin, Xi a îndemnat la valorificarea pieţelor uriaşe şi la facilitarea comerţului şi investiţiilor între membrii SCO, promiţând în acelaşi timp crearea unei Bănci de Dezvoltare a organizaţiei. Fără a menţiona direct Statele Unite, liderul chinez a criticat „hegemonismul”, „mentalitatea Războiului Rece” şi „practicile de intimidare”.
Potrivit The Guardian, Putin a declarat că reuniunea SCO va consolida solidaritatea eurasiatică şi va contribui la „formarea unei ordini mondiale multipolare mai echitabile”.
Summitul, prezentat de oficialii chinezi drept cel mai mare de până acum, reuneşte 20 de lideri din Asia şi Orientul Mijlociu, între care se numără şefii de stat ai Rusiei, Indiei, Iranului, Turciei şi Pakistanului. Pe lângă discuţiile politice şi economice, evenimentul a oferit prilejul afişării relaţiei personale apropiate dintre Xi şi Putin, surprinşi umăr la umăr şi într-o atmosferă degajată la banchetul oficial, conform sursei citate.
Participanţii sunt aşteptaţi să rămână miercuri la Beijing pentru parada militară dedicată împlinirii a 80 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la care ar putea asista şi liderul nord-coreean Kim Jong-un.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 09:13)
Isi plang de mila unul altuia ca US domina lumea. Mai bine s-ar uita in curtea lor, dictaurile /regimurile autoritare, au obtinut mai greu puterea mondiala si s-au prabusit mai repede. De ce , logic, intr-o democratie "fiecare soldat are bastonul de general in rucsac". Intr-o dictatura, oricine e simplu executant, iar libertatea personală e limitată de sistem.
Puteri cu elemente democratice / republicane
Grecia antică – Atena (sec. V î.Hr.)
Prima democrație directă.
Domină lumea greacă prin ligile maritime și puterea navală.
Influență culturală uriașă (filosofie, artă, politică).
Roma republicană (sec. V–I î.Hr.)
Guvernare prin Senat, adunări populare, magistrați aleși.
Cucerește Mediterana și devine cea mai puternică republică a Antichității.
Republica Olandeză (sec. XVII)
Confederație de provincii cu autonomie și participare parlamentară.
Creează primul imperiu comercial global, inventează bursa și compania pe acțiuni (VOC).
Marea Britanie (sec. XVIII–XIX)
Monarhie constituțională cu Parlament puternic și drepturi civile în expansiune.
Domină economia mondială, „imperiul pe care nu apune soarele”.
Statele Unite (sec. XX–XXI)
Democrație reprezentativă.
După 1945, devine hegemon global: economie, armată, cultură, tehnologie.
Puteri autocratice
Imperiul Persan (sec. VI–IV î.Hr.)
Centralizat, condus de un rege absolut („regele regilor”).
Mare putere, dar înfrânt de greci și apoi cucerit de Alexandru.
Imperiul Mongol (sec. XIII)
Cea mai vastă cucerire teritorială rapidă.
Putere militară imensă, dar nu rezistă mai mult de 100 de ani în forma sa.
Imperiul Otoman (sec. XV–XVI)
Sultanat absolut, expansiv în Balcani, Orient și Mediterana.
Stagnează și intră în declin din cauza rigidității instituționale.
URSS (sec. XX)
Superputere comunistă, rival al SUA.
Colaps rapid după 70 de ani, din cauza lipsei de flexibilitate economică și politică.
Concluzie
Democrațiile și republicile tind să domine pe termen lung ? pentru că sunt mai adaptabile, stimulează inovația și implică mai mulți oameni în decizii.
Autocrațiile obțin succese rapide, dar se prăbușesc mai ușor ? depind de un lider sau de o elită restrânsă, fără capacitate de adaptare.