Coface publică topul cu 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est

G.D.
Companii / 2 noiembrie 2022

Coface publică topul cu 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est

Anul 2021 a fost marcat un mediu favorabil atât pentru economii, cât şi pentru cele mai mari afaceri din Europa Centrală şi de Est (CEE), conform unui comunicat remis redacţiei. Deşi s-au confruntat cu provocări din cauza pandemiei de Covid-19, activitatea economică şi-a revenit din scăderea declanşată în 2020. Drept urmare, cele mai mari 500 de afaceri din regiune au înregistrat venituri în creştere şi profituri mai mari ca anul anterior.

Potrivit sursei citate, Europa Centrală şi de Est şi-a revenit mai repede decât majoritatea partenerilor săi comerciali majori. În timp ce regiunea ECE a înregistrat o recesiune mai uşoară în 2020, cu o creştere medie a PIB-ului ajungând la -3,7% faţă de -5,5% în Europa de Vest, redresarea ECE a fost mai impresionantă în 2021, ajungând la 5,7% faţă de 4,7% în Europa de Vest. Grzegorz Sielewicz, economist regional Coface Europa Centrală şi de Est, explică diferitele structuri ale regiunilor: "ECE este mai puţin dependentă de servicii, inclusiv de restaurante şi sectorul ospitalităţii care au fost grav afectate în timpul pandemiei din cauza perioadelor de carantină, restricţiilor de călătorie şi a încrederii scăzute din partea consumatorilor, cu impact semnificativ asupra diferitelor economii vest-europene".

Coface lansează cel de-al 14-lea studiu anual privind cele mai mari 500 de companii din ECE. "Studiul Coface Top 500 ECE" clasifică întreprinderile în funcţie de cifra de afaceri şi analizează date suplimentare, cum ar fi numărul de angajaţi, cadrul, sectoarele şi pieţele în care operează companiile precum şi evaluările de credit ale acestora realizate de Coface. Dezvoltarea economică a Top 500 ECE este reprezentativă pentru tendinţele pieţei din întreaga regiune.

"Rezultatele clasamentului 2021 al celor mai mari companii din regiune relevă faptul că întreprinderile au beneficiat rapid de revenirea economică", explică Jaros³aw Jaworski, CEO Coface Europa Centrală şi de Est. Cifra de afaceri totală a celor 500 de companii a crescut cu 26,9%, până la 842 de miliarde de euro. Profitul net agregat aproape s-a dublat comparativ cu 2020 la 41.428 milioane. În plus, cele 500 de companii au angajat 2,2 milioane de oameni (+1,3% faţă de 2020). "Pe plan intern, economiile ECE au beneficiat de o cerere internă solidă. Piaţa muncii în 2021 a fost din nou într-o situaţie favorabilă, cu rate scăzute ale şomajului şi o creştere solidă a salariilor. Măsurile introduse ca răspuns la impactul Covid-19 au inclus un sprijin pentru piaţa muncii, ceea ce înseamnă că au fost evitate disponibilizări masive", adaugă Jaworski.

PKN Orlen rămâne pe primul loc, întărindu-şi poziţia cu o cifră de afaceri care a crescut cu 52% în 2021, după ce scăzuse cu 23% în anul precedent. Clasamentul este completat de Skoda Auto din Cehia (a 2-a companie clasată), compania multinaţională de petrol şi gaze MOL din Ungaria (a 3-a), compania poloneză PGNiG, controlată de stat (a 4-a), retailerul Jeronimo Polska (a 5-a), compania poloneză de energie PGE (a 7-a) şi Volkswagen Slovacia (a 8-a). Majoritatea au înregistrat o cifră de afaceri mai mare. Producătorii de automobile precum Skoda Auto şi Volkswagen Slovacia au înregistrat doar o uşoară creştere a veniturilor cu 0,4% şi 2,3% din cauza întreruperilor lanţului de aprovizionare, subliniază sursa citată.

Trei sectoare cheie (auto şi transporturi, petrol şi gaze, comerţ nespecializat), reprezentate de cele mai mari companii din regiune, continuă să deţină 53% din veniturile totale.

Anul acesta, toate sectoarele au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, ca urmare a unei cereri mai mari şi a unui punct de plecare slab faţă de anul precedent. Acest lucru a avut un impact uriaş asupra finanţelor companiilor din cauza fazei iniţiale a pandemiei şi a blocajelor aferente. Cel mai frapant exemplu vine din sectorul textil-îmbrăcăminte, care a suferit o scădere a cererii, precum şi o schimbare a preferinţelor consumatorilor în anul pandemic 2020. În 2021, sectorul a înregistrat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri cu 60,3%. În schimb, cea mai slabă creştere a cifrei de afaceri a fost înregistrată de construcţii (+9,5%) şi auto şi transporturi (+9,6%), care totuşi şi-au menţinut poziţiile solide. Majoritatea sectoarelor au reuşit să genereze profituri nete mai mari, cel mai mare câştigător fiind metalele (+437%). La polul opus se află sectorul textile-îmbrăcăminte şi sectorul agroalimentar care au avut o dinamică negativă din acest punct de vedere.

Cea mai bine cotată industrie din CEE Top 500 este una foarte restrânsă: sectorul de lemn şi mobilă are doar cinci reprezentanţi în clasament, dar a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 27,9% şi o creştere peste 100% a profitului net.

Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice şi farmaceutic este din nou cel mai mare în clasamentul CEE Top 500. Sectorul s-a bucurat de una dintre cele mai mari creşteri ale profitului net (+331,5%). Pe parcursul anului 2021, preţurile petrolului au crescut cu 52%, beneficiind de redresarea industriilor şi economiilor. Acest lucru a creat oportunităţi în generarea de profituri din marjele de rafinare, mai ales având în vedere creşterea cererii după perioadele de carantină şi revigorarea comerţului global.

Deşi industria auto şi transporturi rămâne în top, sectorul s-a dezvoltat relativ slab în comparaţie cu altele. Industria rămâne dominantă în patru ţări: Cehia, Ungaria, România şi Slovacia, subliniază sursa citată.

Al treilea sector de pe podium este comerţul nespecializat. Întrucât ratele şomajului au crescut doar uşor în timpul pandemiei, iar piaţa muncii a oferit rate solide de creştere a salariilor, economia a fost ajutată de creşterea cheltuielilor gospodăriilor. Cifra de afaceri a celor mai mari companii din această industrie a crescut cu +19,3%, în timp ce firmele au înregistrat şi profituri nete mai mari (+22,8%).

"Ca urmare a relansării comerţului mondial, exporturile din ECE au contribuit la accelerarea sectoarelor regionale de producţie, care au cunoscut costuri de procesare mai mari. Aceste costuri au crescut considerabil de când a început revenirea din criza pandemică şi afectează în continuare afacerile în prezent, mai ales acum în contextul creşterii costurilor cu energia şi a inputurilor declanşate de războiul din Ucraina", explică Grzegorz Sielewicz. "Într-adevăr, pe măsură ce Rusia a furnizat Europei produse energetice, aceste preţuri au crescut semnificativ în 2022, declanşând criza energetică. În acelaşi timp, întreruperile aprovizionării cu mărfuri agroalimentare au dus la creşterea inflaţiei şi a preţurilor alimentelor, datorită faptului că atât Rusia, cât şi Ucraina ocupă o pondere considerabilă în exporturile agricole globale."

Războiul din Ucraina a lovit puternic regiunea şi a generat noi provocări şi consecinţe economice. "Se aşteaptă ca economiile din ECE să fie cel mai afectate de războiul care a început în februarie 2022. Acest lucru se datorează proximităţii lor geografice faţă de ambele ţări, dependenţei de exporturi, dependenţei de importurile de energie din Rusia, afluxului de refugiaţi din Ucraina şi problemelor logistice determinate de război. Aceasta înseamnă că regiunea este vulnerabilă pe mai multe paliere, iar următoarea ediţie a topului ar putea prezenta o imagine diferită a companiilor", adaugă Jaros³aw Jaworski, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro