COMISIA EUROPEANĂ PROPUNESprijin de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, în 2023

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional / 10 noiembrie 2022

Sprijin de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, în 2023

Comisia Europeană le-a propus ieri celor 27 de state membre ale UE să ofere Ucrainei un ajutor de 18 miliarde de euro în 2023, sub forma unor împrumuturi ale căror dobânzi ar urma să fie suportate de blocul comunitar, relatează AFP.

"Acest ajutor financiar stabil, regulat şi previzibil, în medie de 1,5 miliarde de euro pe lună, va permite acoperirea unei părţi importante a nevoilor de finanţare pe termen scurt ale Ucrainei pentru 2023, pe care autorităţile ucrainene şi Fondul Monetar Internaţional le estimează la 3-4 miliarde de euro pe lună", a precizat executivul european într-un comunicat.

Împrumuturile sunt prevăzute pe o perioadă de cel mult 35 de ani. Ucraina ar urma să ramburseze banii începând cu 2033. Fondurile puse la dispoziţia Ucrainei ar fi împrumutate de Comisia Europeană de pe pieţe, conform Agerpres.

Transferul fondurilor este condiţionat de reforme în sistemul judiciar, în special în privinţa luptei anticorupţie, şi de respectarea statului de drept. Comisia Europeană se angajează "să verifice dacă aceste reforme au fost efectiv realizate în momentul procedurii de transfer".

Ajutorul propus ar permite garantarea faptului că "statul ucrainean continuă să funcţioneze, că cetăţenii pot beneficia de servicii publice esenţiale şi că infrastructura distrusă de Rusia poate fi reconstruită", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană speră că propunerea va fi adoptată de Consiliu şi de Parlamentul European până la sfârşitul anului pentru ca primele fonduri să poate fi transferate încă din ianuarie 2023.

Ungaria a anunţat însă că nu va susţine această propunere a Comisiei Europene. "Spunem «da» sprijinului pentru Ucraina, dar ne opunem unui credit comun", a declarat în faţa presei şeful de Cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, potrivit agenţiei EFE.

"Acesta nu este un veto, întrucât este vorba despre o decizie comună, iar dacă nu o sprijinim, atunci nu va exista o decizie", a mai spus oficialul ungar.

UE a acordat în 2022 un ajutor financiar de circa şase miliarde de euro Ucrainei, care are statutul de ţară candidată la aderare. În contextul în care economia ucraineană este devastată de aproape nouă luni de ofensivă militară rusă, FMI anticipează o recesiune în Ucraina, cu un declin al PIB de 35% în 2022.

Următorul summit NATO se va axa pe cheltuielile militare şi pe sprijinul pentru Ucraina

Următorul summit al NATO este programat să aibă loc la Vilnius, în 11-12 iulie anul viitor, a anunţat ieri secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, citat de dpa.

Reuniunea la vârf va avea loc într-un moment în care NATO se confruntă cu "cel mai complex şi imprevizibil mediu de securitate de după războiul rece", a afirmat Stoltenberg, adăugând: "Într-o eră a competiţiei strategice în creştere, legătura transatlantică între Europa şi America de Nord în cadrul NATO continuă să fie esenţială pentru securitatea celor un miliard de cetăţeni ai noştri".

Liderii celor 30 de state membre ale alianţei urmează să convină asupra următoarelor etape de întărire a apărării, de revizuire a cheltuielilor militare şi de ajutor pentru Ucraina, a precizat secretarul general.

Invazia rusă în Ucraina i-a insuflat alianţei occidentale mai multă hotărâre, după ani de dezacorduri interne asupra viitorului NATO, notează Agerpres. Finalul haotic al celor 20 de ani de intervenţie americană şi aliată în Afganistan nu ajutase prea mult reapropierea, după perioada lungă de tensiuni între SUA şi Europa, în mandatul fostului preşedinte american Donald Trump, apreciază dpa.

Războiul din Ucraina a determinat Suedia şi Finlanda să ceară aderarea la NATO, o schimbare majoră în atitudinea acestor ţări nordice, care în trecut încercaseră să echilibreze relaţiile cu Rusia. Demersurile lor s-au împotmolit însă din cauza obiecţiilor Turciei, pe motive de securitate.

Lituania, gazda viitorului summit, "se va strădui să le ureze bun-venit Suediei şi Finlandei ca membre cu drepturi depline" la Vilnius, a scris pe Twitter ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis.

Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din NATO nu se întâlnesc regulat, ci doar în momente importante pentru deciziile alianţei, cum sunt invitaţiile pentru noi state membre sau lansarea unor politici noi. Cel mai recent summit a avut loc la Madrid, în iunie 2022.

Cotaţia futures a gazelor naturale cu livrare în luna decembrie era de 115 euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Preţul a urcat ulterior până la 119,5 euro, iar la ora 14.12 atingea 116,3 euro.

......................................................

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a coborât cu 1,2% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 94,22 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în decembrie a scăzut tot cu 1,2%, la 87,83 dolari barilul la ora locală 09.08

......................................................

Cotaţia futures a aurului cu livrare în decembrie a coborât cu 0,1%, la 1.713,80 dolari uncia ieri, la Comex New York, la ora 09.08, cea spot - cu 0,04%, la 1.711,67 dolari/uncie.

......................................................

Preţul grâului cu livrare în luna decembrie a coborât cu 0,4% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), ajungând la 8,24 dolari/buşel la ora locală 08.44, cotaţia porumbului cu livrare în decembrie - cu 0,3%, la 6,65 dolari/buşel.

......................................................

Comisia Europeană a propus ieri o modernizare a regulilor bugetare UE astfel încât guvernele ţărilor membre să poată să negocieze traiectorii individuale de reducere a datoriilor, iar lungimea acestor traiectorii să fie legată de reforme şi investiţii, însoţite însă de un sistem de sancţiuni mai credibile, transmite Reuters.

Această modificare, care înseamnă îndepărtarea de obligaţia actuală conform căreia toate ţările membre trebuie să îşi reducă datoria cu 1/20 din diferenţa dintre nivelul datoriei publice şi pragul de 60% din PIB, este destinată să determine guvernele să îşi asume planurile de reducere a datoriilor, în loc să le vadă ca ceva impus din afară de Bruxelles, conform Agerpres. Însă unele state membre, în special Germania, se tem că traiectorii mai lungi şi negociate individual de reducere a datoriilor vor încuraja guvernele să amâne deciziile dificile spre finalul mandatului sau chiar după ce expiră mandatul lor.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Vad ca numai Ungaria are curajul sa refuze,

    pe fata,finantarea conflictului rusnac 

    Ursula vrea ca UE sa se imprumute cu 18 miliarde de euro si sa le dea Ukrainei... Minte bolnava si diabolica... Ce treaba are UE cu Ukraina??? S a depasit orice limita a bunului simt.. Bunicuta asta senila trebuie sa plece din fruntea CE imediat... Este omul dusmanilor UE...

    Mița vaccinista, ce vrei tu sa faci de fapt cu banii ăștia?

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

07 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9022
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5747
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9405
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4884
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3601

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro