CONFERINŢA FONDURILE EUROPENE / FLORIAN MARIN, EXPERT FONDURI EUROPENE:"Riscăm să pierdem 6% din alocarea bugetară, pe fondul dezangajării"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Fonduri Europene /

"Riscăm să pierdem 6% din alocarea bugetară, pe fondul dezangajării"

Ţara noastră riscă să piardă 6% din alocarea bugetară, pe fondul dezangajării, în situaţia în care nu îşi atinge ţintele intermediare stabilite la nivel de program, a atras atenţia, ieri, Florian Marin, expert în fonduri europene.

Domnia sa a atras atenţia asupra faptului că, din perioada de programare 2014-2020, primii trei ani sunt rataţi din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene.

Domnul Marin a declarat: "La capitolul plăţi pentru beneficiari, observăm că au fost făcute progrese în ultimul an. 2014 a fost un an dedicat cadrului programatic, în 2015 ne-am «jucat» puţin cu condiţionalităţile ex-ante şi ne-am străduit să închidem perioada de programare 2007-2013 (n.r. noi, ca stat), iar alături de 2016, sunt ani pierduţi în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, pentru că nu am reuşit să livrăm acele proceduri, acel sistem de management care, ulterior, să fie acreditat şi aşa mai departe. Aceasta nu este, însă, o situaţie singulară la nivelul ţării noas­tre, ci ea este întâlnită şi în alte state membre".

Domnia sa a vorbit şi despre erorile de programare de la nivelul ţării noas­tre, afirmând: "În privinţa Investiţiilor Teritoriale Integrate (ITI), din punctul meu de vedere, acest instrument (n.r. ITI) este o eroare de programare semnificativă, asumată de statul român şi care derivă, în special, din alocările dedicate către acest instrument. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) este programul care a performat semnificativ în ultimii ani, în acest moment absorbţia fiind foarte aproape de gradul de 80%".

Ţara noastră nu are, în acest moment, capacităţi de implementare care pot să absoarbă zeci, sau poate chiar sute, de milioane de euro în a converti respectivele resurse în măsuri benefice pentru stat, iar aceasta este o problemă a României, a mai spus Florian Marin.

Domnia sa a subliniat faptul că autorităţile de la noi din ţară trebuie să creeze capacităţi pentru implementarea absorbţiei acestor bani, adăugând: "Trebuie să fim conştienţi că este necesară o autoritate, un organism, care să administreze coerent banii care sunt livraţi către piaţă". Programele POR şi POCU au bani în cont, adică Româ­nia are bani în cont, pe care poate să îi livreze către piaţă. Acestea sunt resurse existente în contul României şi neutilizate. Din punctul meu de vedere, nu există nicio scuză, este o problemă clară de mangement aici şi trebuie să fim sinceri cu noi".

Semnalând un alt aspect deficitar, expertul în fonduri europene a adăugat: "România nu are în acest moment proiecte mature în infrastructură şi, din punctul meu de vedere, proiectele fazate reprezintă o găselniţă benefică pentru situaţia actuală, în sensul în care cheltuim nişte resurse, dar pe termen lung trebuie să ţinem cont de faptul că avem nişte obiective tematice şi nişte ţinte pentru strategia Europa 2020, care probabil vor fi afectate. Eu cred că proiectele fazate respective sunt o bombă cu efect întârziat deoarece, tematic vorbind, nu livrează ceea ce vrea cadrul strategic de la statul membru. Dacă facem o comparaţie între perioada 2017 şi 2010, putem observa că acolo unde există similitudine tematică, stăm mult mai prost în 2017 decât în 2010, un an similar. Vina este împărţită deoarece discutăm de o perioadă de programare încărcată de birocraţie, care nu vine de la România, ci de la UE. În total, anul trecut, România a livrat cheltuieli în pondere de 29,43%, faţă de perioada anterioară de programare, în speţă anul 2010, ceea ce este foarte puţin".

Florian Marin: "Probabil că nu vom avea dezangajări bugetare în 2018, dar 2019 rămâne, totuşi, o provocare"

Problemele identificate în perioada de programare 2014-2020 sunt, potrivit domnului Florian Marin, următoarele: erori de programare; digitalizarea birocraţiei; principiul complementarităţii, fundamental în această perioadă de programare, dar pe care, din păcate, nu am reuşit, până acum, să îl integrăm coerent; transferul de birocraţie către beneficiari - nu este, neapărat, rău, dar responsabilizează foarte mult beneficiarii.

Expertul în fonduri europene a adău­gat: "Un alt set de probleme pe care eu l-am sesizat, vizează, printre altele, contractarea semnificativă a unor axe prioritare, în detrimentul altora. Acest fenomen vine şi din piaţă, pentru că problemele nu sunt doar la Ministerul Fondurilor Europene sau la Guvern, ori la Bruxelles, ci şi la nivelul pieţei, şi beneficiarii au rolul lor, iar interesul acestora a fost să se ducă către proiectele care sunt relativ uşor de implementat, întrucât situaţia pieţei muncii este una dificilă. Proiectele non-competitive sunt un alt aspect problematic pentru că trebuie să avem o strategie pentru acestea, la fel ca şi pentru proiectele retrospective pentru care ne trebuie o sinergie tematică între proiectele retrospective şi obiectivele tematice pe care trebuie să le livrăm în cadrul de performanţă şi apoi la finalul perioadei de programare. În ceea ce priveşte costurile simplificate, deşi ele sunt un element care ajută foarte mult sistemul, atât la nivelul autorităţii de management, cât şi al beneficiarului, în unele cazuri au un nivel care îngreunează, sau care nu ajută foarte mult, reorientarea structurală a economiei (o premisă absolut necesară reducerii disparităţilor şi îndeplinirii obiectivelor politicii de coeziune). Problema este că nivelul costurilor simplificate pentru calificările superioare este foarte mic (şi nu este doar vina Ministerului şi a Guvernului, ci şi a Bruxelles-ului), în comparaţie cu ceea ce presupune piaţa, deci, dacă vrem IT-işti, spre exemplu, ar trebui să ridicăm nivelul acestor costuri cu cel puţin 50%, din punctul meu de vedere".

Domnul Marin a enunţat şi pers­pectivele pe care le propune în acest sens: catalizarea absorbţiei, prin implicarea susţinută a instituţiilor financiar-bancare, absolut necesară în perioada următoare; reducerea birocraţiei; utilizarea pe scară largă a costurilor simplificate, în sinergie cu piaţa; evitarea riscului de dezangajare bugetară, întrucât în opinia domniei sale, proiectele retrospective şi cele fazate sunt elemente care ne vor asigura liniştea până la finalul anului, adăugând: "Probabil că nu vom avea dezangajări bugetare în 2018, dar 2019 rămâne, totuşi, o provocare".

Florian Marin: "Trebuie să aplicăm principiul teritorialităţii şi să realizăm ghiduri care să vizeze zonele într-adevăr deficitare"

Florian Marin opinează că pentru creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene şi a eficientizării proiectelor care au această sursă de finanţare, una dintre soluţii vizează finanţarea la nivelul obiectivului inves­tiţional. Mai exact, domnia sa susţine că focusul ar trebui să fie, nu neapărat indicatorul programului, ci obiectivul investiţional.

O altă soluţie în acest sens ar putea fi reprezentată de abordarea sectorială la nivelul administrării finanţării, expertul în fonduri europene explicând: "Noi avem o strategie naţională pentru competitivitate, destul de strâmb realizată. Avem două sectoare care nu au livrat până în acest moment: textile şi IT. De aceea eu cred că, dacă vrem să catalizăm puţin valoarea adăugată, efectele macroeconomice şi efectele de multiplicare în economie, ar trebui să ne orientăm către acele sectoare care livrează cea mai mare valoare adăugată. În privinţa principiului parteneriatului, sunt de părere că el există integrat la nivelul sistemului de management, dar poate că ar trebui să devină mai coerent şi în partea de administrare a finanţării şi să integrăm şi ONG-urile şi alţi parteneri sociali în managementul, monitorizarea şi controlul acestor proiecte, aşa cum prevede regulamentul european".

Domnul Marin spune că este necesar să fie aplicat şi principiul teritorialităţii, care presupune realizarea de ghiduri care să vizeze doar anumite zone, şi astfel inegalităţile să fie reduse, deoarece "trebuie să ne îndreptăm către acele zone care, într-adevăr sunt deficitare, ori o abordare la fel de largă în ceea ce priveşte finanţarea protejează regiunile unde există, deja, capacităţi de implementare".

Nu doar acestea sunt necesare, ci şi finanţarea directă a anumitor categorii de beneficiari, precum şi existenţa unei sinergii între realităţile economice şi ceea ce prevede piaţa, însă în cazul corelării economiei cu cerinţele pieţei avem şi o problemă legată de cadru legal, a mai spus Florian Marin.

Nu în ultimul rând, prefinanţarea în proporţie de 100% (sau acordarea de prefinanţare) a proiectelor de până în 200.000 de euro ar putea reprezenta o măsură care să catalizeze oarecum absorbţia, cel puţin în cazul proiectelor pentru IMM-uri, care intră sub incidenţa ajutorului de stat, a conchis domnia sa, precozând că măsura a fost una eficientă în cazul Poloniei.

România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, se află în a doua perioadă de programare, pe care speră să o gestioneze coerent, consideră Florian Marin.

Domnia sa a declarat: "Diferenţele dintre perioada de programare 2014-2020 şi 2007-2013 sunt unele substanţiale, printre care acordul de parteneriat 2014-2020 - un document specific acestei perioade de programare. Trebuie să luăm în calcul faptul că acest document a primit o serie de critici din partea statelor membre deoarece noi, în practică, nu prea folosim acest document, ci folosim programe operaţionale, iar criticile de la nivel eurorpean au fost exact cu privire la utilitatea lui în practică".

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS