CONFERINŢĂ PWC ROMÂNIA:PNRR poate fi considerat "revoluţia" spre o economie inteligentă şi durabilă

V.G.
Companii / 25 octombrie 2022

PNRR poate fi considerat "revoluţia" spre o economie inteligentă şi durabilă

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România a discutat astăzi despre impactul PNRR şi rolul mediului de afaceri cu Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Tanczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Sergiu Manea, CEO, Banca Comercială Română, în cadrul conferinţei "PNRR - Investiţii pentru economia viitorului" organizată de PwC România, informează un comunicat de presă transmis redacţiei.

Potrivit sursei citate, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă o oportunitate istorică pentru modernizarea şi dezvoltarea României, fiind considerat un adevărat proiect de ţară, având o miză dublă: implementarea de reforme esenţiale pentru redresare şi creştere sustenabilă şi investiţii mari.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România, a declarat: "Ne aflăm într-un context dificil din punct de vedere economic, după doi ani şi ceva de pandemie şi multe luni de război la graniţa Uniunii Europene. Simţim acum acut efectele inflaţiei, ale crizei energetice, ale disfuncţionalităţilor din lanţurilor globale de aprovizionare, provocări uriaşe care au adus însă şi oportunităţi. Lumea întreagă şi, cu precădere Uniunea Europeană, au înţeles că rezilienţa este cheia. Trebuie să construim economii reziliente, iar PNRR este planul care adresează acest deziderat. Putem spune că PNRR vine şi ca răspuns la căutările noastre ca societate de a identifica un nou model de dezvoltare, acordat cu tendinţele din economia globală şi din societate. După marile proiecte de ţară care au angrenat întreaga societate - aderarea la NATO şi aderarea la UE -, foarte multe voci din mediul public şi privat au susţinut că e nevoie de un nou azimut pentru dezvoltarea României. Chiar dacă au trecut 15 ani de la aderarea la UE, si in pofida progresului enorm, au rămas nerezolvate multe probleme care creeaza decalaje destul de mari faţă de Europa occidentală, dar chiar şi fata de colegii noştri de generatie, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. PNRR poate aduce aceasta schimbare de paradigmă în dezvoltarea României".

Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, este de părere că reformele care trebuie duse m la bun sfârşit prin acest document strategic nu sunt deloc uşoare.

"Fie săptămânal, fie lunar trebuie să dăm socoteală pentru ceea ce înseamnă ducerea la bun sfârşit a angajamentelor pe care România şi le-a asumat. Pot să vă spun că dacă ceva este de negociat în PNRR sigur acel domeniu nu este legat de reforme. Reformele sunt o condiţie obligatorie, discuţiile sunt aprinse, dar de fiecare dată suntem atenţionaţi că putem negocia flexibilitatea privind investiţiile, dar cu siguranţă reformele nu se negociază. Toată lumea cunoaşte reforma pensiilor, este subiect fierbinte, în orice discuţie. Colegii mei din Guvern cunosc la fel de bine cât de multe discuţii se poartă pe această reformă a pensiilor şi este un prim examen pe care Guvernul României îl va avea de trecut pentru că sunt două reforme, a pensiilor speciale şi a pensiilor care au o componentă de cheltuială în bugetul public însemnată, peste 100 de miliarde de lei. În perioada următoare sună foarte bine cifrele, dar ca să ne fie plătită o cerere de plată este mult efort în spate şi sunt munţi de documente şi de negocieri purtate ca o plată să aibă loc pentru care angajamentele să fie duse la bun sfârşit. Mediul de afaceri este esenţial pentru dezvoltarea României pe termen mediu şi lung şi trebuie să-i acordăm atenţia cuvenită şi sprijinul nostru pentru asigurarea de fonduri pentru dezvoltarea ulterioară", a declarat Marcel Boloş în cadrul conferinţei.

"Aşteptările sunt mari şi pe bună dreptate ne uităm la sumele de bani importante pe care urmează să le primească România. În cont avem prefinanţarea, de 3,790 miliarde euro, iar săptămâna aceasta aşteptăm să ne între prima cerere de plată de 2,6 miliarde euro (...) şi suntem în curs de pregătire pentru cererea de plată numărul doi, respectiv de 2,8 miliarde euro, pe care am putea să o depunem la începutul lunii noiembrie. În ceea ce priveşte jaloanele şi ţintele pe care le avem de îndeplinit, ca număr suntem pe locul doi în UE din această perspectivă, avem 507 jaloane şi ţinte, după Spania", a adăugat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Pe de altă parte, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării consideră că PNNR este cea mai mare şansă pe care a avut-o România.

"Din punctul meu de vedere, PNNR este cea mai mare şansă pe care România a avut-o, nu pentru că vorbim de 29 miliarde de euro, ci pentru că vorbim de o pârghie externă prin care statul se modernizează. Experienţa post-decembristă a României a fost că ne-am pus în mişcare atunci când cineva ne-a arătat un morcov, precum aderarea la NATO, UE sau acum PNRR, dar şi un bici, riscul de a pierde aceste fonduri, şi vă spun că Guvernul României lucrează într-un ritm alert, cu termene, disciplinat. PNRR este un document imperfect (...), pentru că a impus nişte lucruri imposibil de realizat, dar faptul că el există şi că setează ţinte, că forţează practic clasa politică să-şi asume reforme este cel mai bun lucru pentru România. Noile tehnologii sunt ingredientele de care România are nevoie pentru a recupera acest decalaj faţă de ţările din Occident şi a fi noi în poziţia de a da tonul altora şi de a nu gâfâi cu 3-4-5-10 paşi în spatele celorlalţi", a spus Burduja.

"Întreaga transformare digitală a ţării nu se poate face decât într-un parteneriat public privat, pentru că vorbim de servicii digitale, de capacitatea şi expertiza de a genera aceste soluţii, vorbim despre competenţe digitale la nivelul celor 20 de milioane de români pe care nu putem să le acoperim, oricât ne-am strădui, vorbim despre digitalizarea IMM-urilor în sine. Mediul privat trebuie să fie principalul actor şi de fapt forţa de modernizare. Vorbim şi despre conectivitate şi viteza de conectivitate, unde statul trebuie să aibă un partener, iar vineri cred că au loc licitaţiile pentru spectrul 5G. Pe tot palierul transformării digitale, parteneriatul cu mediul privat este vital. Cercetarea inovarea, digitalizarea, telecomunicaţiile sunt toate domeniile viitorului unde nu există cheltuieli, există investiţii cu rate de rentabilitate foarte bune, de aceea trebuie să prioritizăm aceste domenii chiar dacă poate tentaţia pe termen scurt, în contextul crizelor multiple pe care le traversează România, este să marşăm pe măsuri sociale. Asta nu va rezolva problema, pentru că va da peşti românilor, iar românii au nevoie de undiţe", a mai declarat ministrul Cercetării.

Tanczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat că fiecare revoluţie vine după un stimul foarte puternic şi "e suficient să ne gândim acum la economia verde şi la folosirea consumului cumpătat al resurselor".

"Soluţiile de economie verde erau accesibile, dar nu au fost importante pentru nimeni până nu a venit suferinţa generată de facturi: factura la energie electrică, factura la energia termică şi mai este o factură care încă nu este, se pare, suficient de apăsătoare, pentru că vedem acelaşi număr de maşini şi în Bucureşti, indiferent de preţul de la pompă. Dar suferinţa generată de celelalte două facturi, şi de război, a catalizat o revoluţie în domeniul consumului de resurse verzi şi o atenţie deosebită, sporită, asupra soluţiilor, tehnologiilor cu care companiile, persoanele fizice, pot scăpa de această presiune a preţului, generat de o criză europeană şi mondială a acestor resurse. Dacă vrem să ajungem la o economie verde, este nevoie de sprijinul societăţii şi de sprijinul oamenilor de afaceri", a spus Tanczos Barna.

În plus, potrivit ministrului, 29 miliarde euro vor ajunge în buzunarele oamenilor de afaceri, că beneficiarul prim este o instituţie publică sau oricine, la urmă toţi bani se duc către furnizorii de servicii şi de bunuri, pentru că acesta este impactul PNRR, dincolo de reformele care trebuie duse la bun sfârşit.

"Banii se duc la întreprinzători români sau din Uniunea Europeană, care vor genera un impact undeva, şi de preferat ar fi în România. Această transformare, această creştere de rezilienţă asta ar trebui să însemne, să nu exportăm toţi banii care vin sub formă de grant. Dacă toate bunurile cumpărate de 29 miliarde euro vor veni dinafară, noi acasă nu am generat niciun impact. Creşterea producţiei locale, că vorbim de agricultură, de utilaje, de cercetări, tehnologii, know how, trebuie să se întâmple în România. Ministerul va lansa o campanie naţională pe 12 luni de conştientizare şi de educare a populaţiei, o provocare uriaşă, pentru că nu au mai fost campanii naţionale în acest domeniu", a adăugat Barna.

"Cred că suntem foarte încrâncenaţi când vine vorba de PNRR. Crearea unei economii reziliente are un început, dar nu are un sfârşit, prin definiţia cuvântului rezilienţă. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe această călătorie care începe cu odată PNRR şi sperăm că nu se va termina vreodată. Avem oportunitatea unui proiect cu adevărat de ţară, care creează o economie inteligentă, care ţine seama de climat, de necesităţile reale ale unei economii moderne. PNRR reprezintă o revoluţie a culturii economice, nu e un program care are un început şi un sfârşit, e de fapt o altă abordare asupra elementelor care ţin de durabilitatea şi de inteligenţa unei economii şi pe cale de consecinţă a societăţii. Avem o oportunitate uriaşă pentru ca toate frustrările pe care le-am adunat în timp, mai ales uitându-ne la alţii şi mai puţin la noi, să le consumăm făcând ceva. Că suntem pregătiţi sau nu, contează foarte puţin, important este dacă vrem să urmărim acest scop împreună", a declarat Sergiu Manea, CEO, Banca Comercială Română.

"Vorbim de un program de ţară care are doi piloni: unul de reformă instituţională şi legislativă, revoluţie să o numim, de care beneficiem cu toţii şi apoi avem zona de impact. Impactul pe care noi îl urmărim prin PNRR este uriaş şi dacă îl suprapunem pe planul de coeziune, tocmai semnat, politica agricolă comună şi pe fondurile de modernizare, pare că avem suficient de multe fonduri pentru a crea impact. Cei care produc în România pot fi actori foarte importanţi în livrarea de impact, de bunuri, produse, cunoştinţe", a conchis CEO-ul BCR.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

26 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8858
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4803
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8787
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5520
Gram de aur (XAU)Gram de aur279.0697

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro