Consiliul Concurenţei a elaborat "Ghidul privind înţelegerile verticale" cu scopul de a veni în sprijinul companiilor care trebuie să-şi evalueze singure, de la caz la caz, compatibilitatea cu normele de concurenţă naţionale şi europene a acordurilor verticale pe care doresc să le încheie, conform unui comunicat de presă.
De regulă, acordurile verticale sunt, contractele de furnizare şi distribuţie. Termenul "vertical" subliniază faptul că aceste contracte sunt încheiate între companii care operează la diferite niveluri ale lanţului de producţie sau de distribuţie. Acordurile de distribuţie între producători şi angrosişti/comercianţii cu amănuntul reprezintă exemple tipice de acorduri verticale.
Potrivit comunicatului, dacă un acord vertical conţine "restricţii" în ceea ce priveşte furnizorul sau cumpărătorul, concurenţa poate fi afectată. Aceste restricţii pot lua mai multe forme, de exemplu, producătorul vinde doar unuia sau unui număr limitat de cumpărători (distribuţie exclusivă/selectivă), ceea ce poate duce la excluderea altor cumpărători de pe piaţă şi/sau la înţelegere între cumpărători. În mod similar, obligaţiile de neconcurenţă care interzic distribuitorilor achiziţionarea şi revânzarea produselor concurente pot împiedica intrarea pe piaţă a noilor producători şi pot consolida poziţiile pe piaţă ale producătorilor existenţi.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat:"Înţelegerile verticale reprezintă încălcări frecvente ale normelor de concurenţă şi, de aceea, vrem să ajutăm firmele să cunoască şi să înţeleagă mai uşor condiţiile în care pot încheia contracte de distribuţie/furnizare fără a fi sancţionate"
Ghidul cuprinde exemple relevante din practica Consiliul Concurenţei din România şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi o serie de recomandări pentru evitarea încălcării legii.