CORESPONDENŢĂ DIN COPENHAGA Centrul de competenţă Schneider Electric România - hub de inteligenţă pentru 20 de ţări din regiune

Reporter: Potrivit Time şi Statista, Schneider Electric, care a organizat şi Summitul Inovării, este cea mai sustenabilă companie din lume în energie. Ce aduce nou compania în tot peisajul acesta privind tranziţia energetică?

Ionuţ Farcaş: În primul rând, mulţumim pentru ocazia de a vă avea aici cu noi! Innovation Summit pentru noi este un moment unic în care aducem clienţi, parteneri, potenţiali parteneri, furnizori, dar şi jurnalişti, companii media în care petrecem timp cu colegii şi partenerii respectivi pentru două zile sau chiar mai mult, făcând un deep-dive în toate aplicaţiile pe care Schneider Electric le dezvoltă pentru diferite segmente. Vreau să vă mulţumesc şi pentru recunoaştere, prin faptul că aţi spus că suntem cea mai sustenabilă companie din lume. Vă spun cu toată sinceritatea, e o bucurie să vin la birou în fiecare zi, ştiind că suntem recunoscuţi pentru misiunea noastră de a conduce o lume mai sustenabilă. Ce aduce nou Schneider? Păi, în primul rând partea cea mai relevantă este că noi credem într-adevăr în electrificare şi în digitalizare, iar prin a pune împreună electrificarea şi digitalizarea ajungem la eficienţă şi sustenabilitate. Asta cred că este un lucru diferenţiator pentru noi, pentru că avem soluţii complete end to end pentru diferite segmente şi putem avea o discuţie competentă cu fiecare partener sau client încercând să ne punem în papucii lor, să fim empatici, să înţelegem care sunt problemele pe care le întâlnesc de zi cu zi şi, punându-ne în situaţia lor, încercăm să dezvoltăm soluţiile care se potrivesc cel mai bine necesităţilor.

Reporter: Pentru că dumneavoastră sunteţi lider al Schneider Electric pe zona Europa Centrală şi de Est în această tranziţie energetică şi digitală, vă rog să ne spuneţi unde se situează România pe plan regional?

Ionuţ Farcaş: Păi cred că suntem în medie sau peste media europeană şi vă spun de ce. În România mai toate companiile de distribuţie a energiei electrice au deja soluţii digitale de management al distribuţiei. Unele merg către soluţii şi mai avansate şi suntem bucuroşi să fim parteneri în asemenea proiecte. Mai mult decât atât, avem o rată destul de ridicată de adoptare a resurselor regenerabile care vine cu dificultăţi în gestionarea fluxului de energie, dar aceste dificultăţi fac posibil ca cine se ocupă de aceste investiţii să ducă şi către digitalizare. Aş spune că avem lucruri de îmbunătăţit ca oricine, dar ocazia noastră este unică pentru că la fel cum s-a întâmplat în telefonie mobilă acum ceva timp - când de la telefonul fix ţările sau companiile care nu aveau o reţea extinsă de telefonie fixă au sărit direct la telefonie mobilă - am senzaţia că acelaşi lucru se întâmplă şi în România. Facem un pic de salturi mai mari spre a acomoda tehnologii noi şi trebuie să recunosc că în toată experienţa mea globală am fost plăcut surprins să văd că românii în general sunt foarte aplecaţi către nou, au un nivel ridicat de interes tehnologic, sunt curioşi în a adopta soluţii noi şi oamenii sunt foarte competenţi. Întotdeauna când vorbim cu parteneri locali avem bucuria să întâlnim oameni care sunt competenţi pe ceea ce duc şi discuţia tehnologică este una de foarte înaltă calitate.

• Electricitatea, cea mai eficientă formă de energie

Reporter: Ce oportunităţi vedeţi pentru România şi chiar pentru Europa Centrală şi de Est, în actuala tranziţie energetică?

Ionuţ Farcaş: Oh! Sunt multe oportunităţi. În primul rând, dependenţa de combustibil fosil va scădea şi acest lucru este valabil atât pentru România, cât şi pentru ţările din centrul şi estul Europei, dar şi pentru ţările din restul Europei. Asta va conduce la o creştere exponenţială a resurselor regenerabile care vor aduce energie în reţea, care vor aduce şi o provocare pentru că reţeaua va fi congestionată. Atunci probabil adopţia tehnologiilor noi va face reţeaua să fie gestionată în mod diferit faţă de trecut. O altă oportunitate vine din electrificarea proceselor. E drept că noi eram dependenţi de resurse fosile. Nu mă înţelegeţi greşit: nu sunt contra resurselor tradiţionale atât timp cât sunt folosite eficient. Dar credem că cea mai eficientă formă de energie rămâne electricitatea. Şi atunci, multe dintre procesele tehnologice, mai ales prin prisma faptului că oriunde se pot instala panouri solare, vor fi din ce în ce mai multe regenerabile, cum am spus, vor fi electrificate pentru că nu vor mai trece printr-un proces de transformare intermediar, ci vor lua electricitatea şi vor reflecta un procesul tehnologic care va duce automatizări noi, modele mai eficiente de a consuma această energie. A treia oportunitate pe care o văd este în domeniul clădirilor, în zona de clădiri noi. Vedem foarte multe sisteme de management al clădirii BMS care sunt implementate, ceea ce dă ocazia operatorului nu numai să gestioneze mai bine energia consumată, dar totodată şi să aibă vizibilitate a ceea ce se întâmplă şi să gestioneze în mod optim clădirea, dar şi să ofere un confort sporit locatarilor care stau în clădire. Cu adopţia vehiculelor electrice, cu implementarea de panouri solare pe clădiri, practic o clădire devine un microgrid (n.red. - microreţea) care iarăşi vine cu oportunităţi masive în ceea ce ne priveşte şi în privinţa clienţilornîn a optimiza clădirile. Şi nu pot să uit faptul că în această tranziţie avem şi un apetit ridicat către centre de date. Pentru că tot ceea ce spuneam vine cu mai multe date care vor fi stocate şi folosite în centre de date. Vedem potenţial destul de mare ca acest segment să continue să crească, unde spre norocul nostru avem o soluţie completă.

Reporter: Se ştie foarte bine că în România numărul prosumatorilor creşte exponenţial. Cum veţi reuşi să gestionaţi această situaţie împreună cu partenerii pe care îi aveţi în România în ceea ce priveşte reţelele de transport şi de distribuţie?

Ionuţ Farcaş: Păi, aici e simplu. Avem o soluţie care se numeşte Digital Grid. Vorbim cu aproape toţi operatorii de utilităţi, chiar dacă nu sunt clienţi de-ai noştri, vorbim, încercăm să le înţelegem provocările. Aş putea spune că aveţi deplină dreptate. Era un model tradiţional în care energia era produsă într-o locaţie diferită. Fluxul de energie mergea către industrii şi oraşe şi după aceea era distribuit mai mult sau mai puţin cum se întâmplă cu apa în zilele noastre. Apa poate fi recirculată, energia nu poate fi recirculată, iar din punct de vedere al energiei probabil că eram un pic mai în spate.

Reporter: Energie care deocamdată nu poate fi stocată atât cât ne trebuie...

Ionuţ Farcaş: Aşa este, dar acum având stocare, având distribuţie împărţită în diferite zone, nu mai e acel flux tradiţional, un consumator devine producător. Asta aduce destul de multe provocări în managementul reţelei şi credem noi că toate aceste puncte, în afară de a produce, sunt şi conectate, produc date. Având informaţii asupra datelor de consum, de producţie şi aşa mai departe, sistemul, cum funcţionează fluxurile de energie, cu soluţiile de digital grid se poate face o gestionare optimă a reţelei şi văd că se merge în această direcţie.

• Respectarea GDPR, într-o lume în care orice activitate produce date

Reporter: Fără să mai existe acest risc de blackout de care se tot vorbeşte, că se introduce prea multă energie de către prosumatori pe anumite intervale orare?

Ionuţ Farcaş: În primul rând riscul de blackout este dat nu din cauza producţiei în exces. Riscul de blackout este dat de o gestiune ineficientă a reţelei. Un distribuitor sau un operator de transmisie în procedurile interne ştie cum să acţioneze în cazul în care ar avea o situaţie neplăcută şi să izoleze acea situaţie neplăcută. Au fost ocazii când, nu ştiu, un reactor de la centrala nucleară a fost deconectat. N-am avut blackout pentru că gestiunea reţelei a fost făcută cum trebuie de către Transelectrica şi probabil şi de către operatorii de distribuţie, izolând acest defect şi ţinându-l doar acolo. Nu ştiu dacă era un defect, pentru că nu ştiu care a fost originea deconectării. Iar dacă procedura e clară, oamenii sunt competenţi, pregătiţi profesional, iar cu suport informatic să aibă vizibilitate şi reacţie imediată, lucrurile astea probabil vor fi mult mai limitate ori la zone, ori chiar deloc, pentru că cu stocarea, cum spuneaţi dumneavoastră, se poate compensa. Să nu uităm că noi avem un mix energetic destul de sănătos, nu depinde numai de regenerabile de o anumită formă. Avem acest mix sănătos care ne dă posibilitatea să balansăm în momentul când există probleme de gestionat în reţea.

Reporter: În privinţa centrelor de date, vă încurcă în activitatea dumneavoastră sau există un mic blocaj într-o anumită zonă din partea regulamentului european privind protecţia datelor personale? Mă refer aici în sensul că am discutat cu o parte din echipa şi colaboratorii dumneavoastră, care s-au plâns de faptul că, din cauza GDPR, nu pot să monitorizeze consumul strict al unui consumator casnic pentru a-l face în aşa fel încât să consume eficient.

Ionuţ Farcaş: Cred că sunt două lucruri diferite. Probabil că problema asta a venit din zona de utilităţi, pentru că dânşii gestionează consumul clientului şi au o relaţie comercială, un contract între ei şi consumator şi atunci acel contract vine cu nişte responsabilităţi, inclusiv respectarea GDPR-ului. Aici este o relaţie comercială. Probabil că, dacă un consumator este convins de beneficiile în a da într-un mediu sigur datele către un furnizor cu care ai un contract să gestionezi acele date în beneficiul consumatorului, probabil că se poate semna acea convenţie.

Reporter: Datele oferite într-un final nu ar trece şi prin tehnologia pe care dumneavoastră o daţi furnizorului respectiv?

Ionuţ Farcaş: Noi nu identificăm o persoană, noi nu identificăm un loc de consum. Noi punem la dispoziţie soluţiile noastre (soluţia se numeşte Ecostruxure), iar aplicaţiile sunt structurate pe trei nivele. Avem produse conectate, după aceea avem control local şi după care avem informaţia, care se duce în cloud, şi oferim analize şi informaţie predictivă. Noi nu identificăm clientul, nu identificăm userul. Noi luăm acele date când ne permite, repet, când ne permite clientul, poate să fie un client industrial, poate să fie un client local, luăm acele date fără să ne uităm la consumator în mod specific şi spunem: "pentru consumul ăsta sau pentru profilul ăsta acţiunile sunt de această natură”. Dar asta este strict pe o relaţie comercială între două părţi. Pe de altă parte, eu nu văd acest lucru ca pe un blocaj pentru accelerarea data-centerelor, prin prisma simplului motiv că orice facem astăzi produce date. Faptul că ne conducem maşina, acea maşină e conectată, vorbim la telefon, folosim aplicaţii, inclusiv clădirile sunt inteligente. Tot ceea ce facem astăzi produce date care sunt stocate şi folosite în data-centere de diferiţi furnizori, ceea ce va conduce în continuare la creşterea acestui segment. Iar GDPR înseamnă protecţia consumatorului vizavi de că acele date nu sunt folosite în mod corect atunci când sunt date printr-o convenţie. Dacă nu sunt date, nu pot fi folosite.

• ”Suntem singurul jucător de pe piaţă care poate oferi o soluţie completă pentru data-center”

Reporter: Are România energia electrică necesară pentru funcţionarea acestor centre de date? Bănuiesc că vor fi din ce în ce mai multe şi vă întreb acest lucru ţinând cont de faptul că noi importăm multă energie.

Ionuţ Farcaş: Da. Cred că România are potenţial energetic foarte ridicat. Şi când spun potenţial energetic ridicat vorbesc nu numai de electricitate, ci în general cred că suntem una dintre naţiunile privilegiate să avem multe resurse şi, dacă aceste resurse sunt folosite optim, atunci cu siguranţă vom avea necesarul de energie pentru a stimula centre de date inclusiv în România. E drept că la ora actuală, global, aproape 1,5% din consumul energiei electrice merge în centrele de date. În Europa un pic mai mult de 1,8% merge în centrele de date, iar trendul este să crească în continuare probabil dublându-se în următorii 5-10 ani. Acesta este un consum enorm şi trebuie văzută problema nu numai prin prisma generării de mai multă electricitate care e consumată de către centrele de date, dar şi folosirea eficientă a energiei de către centrele de date: cum recirculă apa cu care se face răcirea acestor centre, cum se folosesc sisteme în modul, cel mai optim, etc.

Reporter: Ajung tot la soluţiile dumneavoastră...

Ionuţ Farcaş: Sperăm că da. În principiu cred că putem spune, nu vreau să sune arogant, dar cred că suntem singurul jucător de pe piaţă care putem oferi o soluţie completă pentru data-center de la reţea la microprocesor şi de la microprocesor la cooler, la chiller. Suntem singurul care avem soluţie completă de la medie tensiune până la cooling. Ceea ce ne face să ne simţim nu numai mândri, dar şi cu responsabilitate că trebuie să ajutăm acei clienţi să facă o treabă mai bună în gestionarea energiei.

• Parteneriatul, esenţial pentru activitatea Schneider Electric

Reporter: Care sunt obstacolele cu care s-a confruntat Schneider Electric în România şi clienţii săi în operaţiunile derulate, în proiectele pe care le gestionaţi în acest moment, cu fonduri europene sau cu fonduri de la bugetul public?

Ionuţ Farcaş: Noi suntem o companie care avem în ADN parteneriatul. Asta înseamnă că, de cele mai multe ori, lucrăm cu clienţi care livrează proiecte sau cu parteneri care au o bază de date de clienţi pe care îii servesc în mod repetitiv. Din cele ce am discutat cu aceşti parteneri şi cu anumiţi clienţi finali, cred că cel mai important este să avem predictibilitate, oricare ar fi direcţia. O decizie este mai importantă decât lipsa unei decizii şi aduce un pic de consistenţă. Aş putea spune că în reţelele de distribuţie, companiile trebuie să aibă un plan de reglementare destul de clar ca să ştie cum să-şi facă planul de investiţii, pentru că asta generează discuţii anticipate şi poţi să optimizezi investiţiile. Pe de altă parte în zona de industrie predictibilitatea fiscală le dă confortul de a investi în capacităţi noi de producţie, în linii noi sau noi linii de business. Dar cred că există în continuare un apetit antreprenorial ridicat. Chiar dacă percepţia poate fi un pic diferită, cred că România a avut succes în ultimii ani prin a creşte nivelul de industrie în mod masiv. Exportăm mult, exportăm nu numai produse finite, ci şi multe servicii. Doar ca să vă dau un exemplu, sunt întrebat foarte des de ce nu avem o fabrică în România. Tradiţional n-am avut. Niciodată nu punem limite la oportunităţi, dar ce exportăm din România şi lumea nu apreciază: avem un centru de competenţă local, care deserveşte aproape 20 de ţări şi practic exportăm creier, exportăm valoare adăugată.

Reporter: Se poate spune că e un hub de inteligenţă?

Ionuţ Farcaş: Da, corect. Avem un centru de suport clienţi şi clienţii din acele ţări vin când interacţionează vin către oameni care sunt situaţi în România. Ăsta e un altfel de export aproape invizibil, dar cu valoare mare adăugată.

• Oamenii, resursa cea mai de preţ în domeniul energiei

Reporter: Având în vedere cu ce am început, că sunteţi cea mai sustenabilă companie conform Time şi Statista, care sunt obiectivele şi investiţiile planificate pentru perioada 2030-2035?

Ionuţ Farcaş: Aici împărţim discuţia în două lucruri diferite. Pentru obiectivele de decarbonizare avm un planul foarte detaliat pentru că este unul foarte detaliat cum vrem să ajungem la net zero emisii de CO2. În zona de investiţii avem câteva componente. Vrem să investim în continuare în oameni. Credem că oamenii sunt resursa cea mai de preţ pe care o avem. De fiecare dată când vorbesc cu un client sau un partener, îmi spun aproape acelaşi lucru: că îi place să lucreze cu compania noastră datorită oamenilor pe care îi avem şi tehnologiei pe care o deţinem. Al doilea lucru în care vom investi sunt tehnologiile. Mai mult de 5% din cifra noastră de afaceri merge în R&D şi suntem mândri să facem acest lucru şi o facem într-un mod un pic diferenţiat în sensul în care avem în fiecare hub - suntem organizaţi în hub-uri, investiţia necesară. Investiţia merge în toate aceste huburi, astfel încât soluţiile pe care le dezvoltăm să fie dezvoltate pentru clienţii din acea zonă. După aceea vom investi în continuare în fabricile noastre, pentru că nu numai R&D se face în hub-uri aducând cât mai aproape de clienţi soluţiile inovatoare, dar şi producţia se face în huburi astfel încât să limităm CO2 prin transport. Proximitatea ajută să dezvolţi ecosistemul local. Şi vom investi nu doar în creşterea producţiei în aceste huburi, ci şi în eficientizarea ei. Fabricile noastre au un plan de decarbonizare bine stabilit, iar asta vine cu nişte investiţii, dar chiar acum două săptămâni am inaugurat o fabrică nouă în Polonia cu net zero, în care am integrat soluţii regenerabile, stocare, şi aşa mai departe. Deci, investiţiile vor continua în zona respectivă şi, ultimul lucru, vom investi în a creşte reţeaua de parteneri.

Reporter: România este interconectată în Europa prin Schneider Electric, cel puţin. Când estimaţi din discuţiile pe care le aveţi dumneavoastră cu colegii la nivel european şi cu jucătorii din energie că vom fi interconectaţi cu Europa, cu vestul Europei şi prin intermediul reţelelor de transport?

Ionuţ Farcaş: Aici nu e de competenţa noastră să răspundem pentru că asta ţine mai mult de un plan de interconectare între ţări. Cred că cel mai bine să răspundă la această întrebare e să mergem la oamenii competenţi. E potenţial de a interconecta România cu ţările vecine, astfel încât să evităm a ajunge o insulă. Sunt convins că se va întâmpla pentru că ăsta este trendul oriunde şi cred că există voinţă să meargă în direcţia respectivă.

• Zero trust, politica Schneider Electric privind securitatea cibernetică

Reporter: În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre cyber security. Schneider Electric ce face în domeniul acesta?

Ionuţ Farcaş: Facem multe, chiar multe facem în cyber security. Cred că suntem nu numai un jucător activ în zona de cyber security, dar suntem şi percepuţi ca fiind un partener. În acest sens avem o position-paper, unde scrie ce facem în detaliu. De la design, de la R&D până la localizare, producţie şi localizarea a produsului cu clienţii, suntem atenţi pe zona de cyber security pe un principiu pe care îl numim zero trust. Evaluăm totul de la momentul de dezvoltare a produsului, inclusiv fabricile noastre unde producem acele produse sunt auditate astfel încât să avem un nivel zero de risc pe cyber security. După aceea în vânzare, implementare cu clienţii, le facem în mod activ, proactiv, astfel încât să nu avem probleme.

Reporter: Aveţi o statistică referitor la numărul de atacuri cibernetice care au fost încercate, tentative, în ultimul an împotriva fabricilor capacitor de producţie ale Schneider Electric?

Ionuţ Farcaş: Nu ştiu să vă spun. În general lucrurile astea se ţin un pic confidenţiale.

Reporter: Pentru că în România, DNSC susţine că sunt foarte multe atacuri în fiecare zi la adresa companiilor din aceea...

Ionuţ Farcaş: E drept că soluţiile noastre merg în zona de infrastructură critică. Data center e reţea de distribuţie. Ce facem noi e să ne asigurăm că de la momentul în care punem pe hârtie ce vrem să facem, cyber security este parte din procesul de R&D, procesul de industrializare, procesul de deployment. Facem training la toţi oamenii. Noi ca şi angajaţi suntem obligaţi să urmăm un training anual de cyber security astfel încât să nu ne expunem. Cred că gestionăm procesele cât putem de bine.

Reporter: Vă mulţumim!