CORESPONDENŢĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA  Fonduri de investiţii, titluri de stat şi reglementări adecvate - elemente necesare pentru dezvoltarea noii burse din Chişinău

Implicarea băncilor cu acoperire naţională, care să distribuie fonduri de investiţii către toată populaţia din Republica Moldova, listarea titlurilor de stat, pregătirea emitenţilor - inclusiv prin îmbunătăţirea guvernanţei corporative - şi reglementări adecvate pentru piaţa de capital sunt printre elementele necesare pentru ca noua bursă din Chişinău să se dezvolte, conform opiniilor exprimate la începutul acestei săptămâni, în cadrul unui eveniment ce a marcat semnarea memorandumului pentru înfiinţarea unui nou operator bursier peste Prut.

• Remus Vulpescu: ”Pregătirile noastre sunt mai avansate decât memorandumul semnat”

Bursa de Valori Bucureşti va fi partener al noii burse din Chişinău, prin oferirea de know-how, furnizarea soluţiei tehnice a BVB în baza unui contract de tip Software as a Service şi, posibil, în calitate de investitor, cu o deţinere de 20% din societate.

Victor Vulpescu, directorul general al bursei noastre, a oferit o imagine a soluţiei tehnologice pe care BVB este pregătită să o ofere noii burse de peste Prut. ”Aveţi pe ecran sistemul de test pentru noua bursă din Chişinău. Este tehnologia Bursei de Valori Bucureşti transpusă pentru emitenţi din piaţa Republicii Moldova. Prin aceasta vă aduc la cunoştinţă că pregătirile noastre sunt mai avansate decât memorandumul semnat. Noi ne pregătim de mult timp, însă acum a apărut momentul, deoarece, prin eforturile autorităţii naţionale a Republicii Moldova în domeniul supravegherii financiare, a Parlamentului Republicii Moldova, a apărut strategia de dezvoltare a pieţei de capital, care a produs un efect foarte favorabil în România”, a spus Victor Vulpescu.

Întrebat despre lecţiile din experienţa BVB ce pot fi aplicate noii burse din Republica Moldova, Remus Vulpescu a spus: ”România a încercat diverse soluţii în aceşti 30 de ani pe care-i serbăm în 2025. Uneori a încercat soluţii mai neconformiste, alteori a încercat să meargă pe căile deschise de alţii. Ce putem să vă recomandăm este să adoptaţi modele verificate, care se potrivesc local - la cultură, la oameni, la etapa în care se află ţara”.

• Horia Gustă: ”Piaţa de capital nu poate fi doar la Chişinău, ci în toată Republica Moldova”

O bursă nu poate să funcţioneze fără fonduri de investiţii, a spus Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

”Fondurile sunt fundamentul necesar din mai multe motive. În primul rând, fondurile de investiţii sunt de multe ori investitori ancoră, foarte importanţi pentru emitenţii care vor să vină la bursă. Apoi, au o anumită dispersie în piaţă, deoarece fondurile de investiţii sunt vândute de administratori şi de bănci în toată ţara. Noi am constatat că piaţa de capital nu este doar în Bucureşti. Asta pot să vă spun şi dumneavoastră - piaţa de capital nu poate fi doar la Chişinău, ci în toată Republica Moldova. Trebuie să vă gândiţi cum ajungeţi în toate comunele şi satele. În România am depăşit, luna trecută, un milion de investitori în fondurile de investiţii, cu ajutorul administratorilor de fonduri şi băncilor care vând fonduri şi promovează conceptul de investiţie. Pentru noi, conceptul de investiţie s-a rezumat în câteva cuvinte la: «Fondurile de investiţii sunt pentru toată lumea». Nu toată lumea poate să vină la bursă sau să facă selecţia acţiunilor care i se potrivesc. Dar rolul administratorilor de fonduri este ca, după ce cunosc bine clientul, să îi ofere fondul care i se potriveşte”, a spus Horia Gustă.

Preşedintele AAF a punctat că fondurile de investiţii nu sunt concurente depozitelor bancare, ci complementare. ”Prin urmare, trebuie pregătită infrastructura prin care băncile care au expunere naţională să ofere mai multe tipuri de fonduri. În România avem asset manageri mari, cu reţele mari de vânzare. La început a fost mai uşor cu fondurile de investiţii bazate pe instrumente cu venit fix, care seamănă cu depozitele. Apoi, oamenii au făcut pasul către fondurile mixte, care au şi componentă de acţiuni, şi către fondurile de acţiuni. Principala preocupare ar trebui să fie înfiinţarea societăţilor de asset management, pentru a beneficia reţeaua (n.r. bancară) care vinde sau de canalul online, care s-ar putea să vândă chiar mai mult”, a afirmat Horia Gustă.

• Ministerul Finanţelor din Republica Moldova intenţionează să listeze titluri de stat pe noua bursă

Ion Gumene, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a afirmat că instituţia are în vedere listarea titlurilor de stat pe piaţa bursieră care urmează să fie lansată la Chişinău.

”Ne inspirăm foarte mult din experienţa României şi a altor state. Urmărim cu mare interes şi apreciere tot ceea ce se întâmplă în România şi avem un dialog permanent cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor ca să învăţăm din lecţiile pozitive, dar, în mod special, din ceea ce trebuie să evităm. Am lucrat până acum la piaţa primară, lansând VMS-urile (n.r. Valorile Mobiliare de Stat), iar pasul următor firesc este dezvoltarea pieţei secundare. Ţinând cont de evenimentul care tocmai a avut loc (n.r. semnarea memorandumului pentru înfiinţarea bursei), urmează să vedem cum conectăm cele două platforme, ceea ce ne-ar permite să dezvoltăm şi să contribuim la piaţa de capital din Moldova”, a spus Ion Gumene.

• Giorgi Shagidze: ”Trebuie să pregătim emitenţii, să-i ajutăm să-şi îmbunătăţească guvernanţa corporativă”

Banca maib a decis să investească în noua bursă din Chişinău pentru că vrea să contribuie la crearea şi funcţionarea pieţei de capital din Republica Moldova, a spus Giorgi Shagidze, preşedintele instituţiei, care este unul dintre acţionarii noului operator bursier de peste Prut.

”Putem împărţi o piaţă de capital în patru piloni importanţi - emitenţi, infrastructură, cumpărători şi reglementare. Republica Moldova are norocul că Bursa de Valori Bucureşti este gata să susţină cel puţin doi piloni - infrastructura şi accesul la cumpărători. BVB are lichiditate, are adâncime, este avansată şi conectată la întreaga lume. BVB poate să susţină cei doi piloni şi trebuie să lucrăm împreună să pregătim emitenţii, să-i ajutăm să îmbunătăţească guvernanţa corporativă. Este foarte bine că avem un dialog deschis cu reglementatorii şi trebuie să dezvoltăm reglementările pas cu pas”, a spus Giorgi Shagidze.

Preşedintele băncii a adăugat: ”Vrem o bursă funcţională şi puternică. Motivul pentru care noi, la maib, am decis să investim (n.r. în noua bursă) nu este pentru că ne aşteptăm la o rentabilitate a capitalului de 20% de la bursă în următorii cinci ani, zece sau douăzeci de ani, ci pentru că vrem să contribuim la crearea şi funcţionarea pieţei de capital. Când piaţa funcţionează, putem să avem cu toţii succes”.

• Noua bursa va deveni operaţională din vara anului 2026, potrivit Guvernului Republicii Moldova

Capitalul social iniţial al noii burse de valori va fi de trei milioane euro, investit în două tranşe egale, cu participarea statului prin Agenţia Proprietăţii Publice, a Bursei de Valori Bucureşti şi a instituţiilor financiare şi companiile - maib, Donaris Vienna Insurance Group, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kredit, Moldcell. Noua bursa va deveni operaţională din vara anului 2026, potrivit unui anunţ al Guvernului Republicii Moldova.

BVB intenţionează să participe cu o sumă echivalentă cu 400.000 de euro la capitalul noii burse din Republica Moldova, dintr-un capital social iniţial estimat la 1,27 milioane de euro, conform notei de fundamentare a adunării acţionarilor BVB de la finele acestei luni, în care se cere aprobarea participării la proiect a operatorului pieţei noastre de capital. BVB are opţiunea să subscrie ulterior acţiuni noi în valoare de cel mult 200.000 de euro, într-o operaţiune de majorare de capital a bursei de până la trei milioane de euro.

Între momentul constituirii noii burse şi cel al majorării capitalului, BVB va deţine o participaţie de 31% în noua bursă din Republica Moldova. Dacă nu va participa la majorarea ulterioară de capital, participaţia BVB s-ar diminua până la 13,3% în cazul respectării plafonului de trei milioane de euro, iar dacă îşi va exercita opţiunea să subscrie încă 200.000 de euro, cota de participare ar deveni circa 20%.

Investiţia BVB în noua bursă vine în contextul existenţei unui obiectiv comun al Strategiei Naţionale de Dezvoltare Economică 2030 a Republicii Moldova, al Planului de Creştere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi al Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Pieţei de Capital 2025-2030 din Republica Moldova, ce implică facilitarea accesului la capital, prin modernizarea şi consolidarea infrastructurii pieţei de capital, în vederea stimulării investiţiilor şi dezvoltării economice durabile, se mai menţionează în nota de pe site-ul BVB.