Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

CREDERE: "Decizia CCR pe modificările Legii Dării în plată este de referinţă"

E.O.
Bănci-Asigurări /

 "Decizia CCR pe modificările Legii Dării în plată este de referinţă"

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) pe modificările Legii Dării în plată este una de referinţă, consideră Asociaţia CREDERE. Debitorii consideră că CCR a emis o decizie nesperat de bună, în principal pentru împrumutaţii cu credite în franci elveţieni, Parlamentul având posibilitatea de a adopta o lege care să conducă la reechilibrarea eficientă a contractelor de credit prin intermediul instanţei de judecată.

Reprezentanţii CREDERE subliniază, într-un comunicat: "În noiembrie 2019, Curtea Constituţională declara ca fiind neconstituţionale modificările operate asupra Legii 77/2016 privind darea în plată. La acel moment,CREDERE a arătat că «singura speranţă pentru consumatori este ca decizia Curţii să aducă lămuriri suplimentare cu privire la situaţiile de impreviziune, astfel încât judecătorii de la instanţele din ţară să aplice legea dării în plată în spiritul acesteia». Iar legea dării în plată nu presupune doar predarea imobilului către Bancă cu consecinţa ştergerii datoriei, ci inclusiv posibilitatea împrumutaţilor de a solicita reechilibrarea contractului de credit în temeiul impreviziunii.

Prin Decizia nr. 731/2019, publicată pe site-ul Curţii Constituţionale în ziua de 27 ianuarie 2020, Curtea rezolvă extrem de multe aspecte care erau interpretate bizar de către instanţele de judecată în dosarele pe darea în plată şi, mai mult decât atât, la nivel subliminal indică legiuitorului cum ar trebui să procedeze pentru ca o viitoare reglementare pro consumator să treacă de testul CCR.

Iată câteva dintre ideile desprinse de CREDERE din Decizia CCR nr. 731/2019:

- Parlamentul poate impune criterii de individualizare a stării de impreviziune (par. 47, 50). Spre exemplu, Curtea Constituţională consideră că o variaţie de 20% a monedei creditului faţă de momentul acordării împrumutului nu reprezintă o situaţie de impreviziune. În schimb, Curtea Constituţională, astfel cum reiese din cuprinsul deciziei (par. 53, 66), arată că setarea unui prag mai înalt ar fi viabil. Aşadar, dacă Parlamentul ar institui acest prag (mai înalt) printr-o lege şi ar evidenţia şi un orizont de timp cu privire la fluctuaţiile cursului de schimb, atunci respectiva lege este de aşteptat să treacă testul Curţii Constituţionale, consecinţa firească fiind aceea că un număr mult mai mare de împrumutaţi vor putea apela la darea în plată şi/sau vor obţine reechilibrarea contractelor de credit. Atenţie: aceste soluţii ar putea fi obţinute numai prin intermediul instanţei de judecată sau printr-o înţelegere amiabilă cu Banca, iar nu direct în baza legii. Reamintim că în cazul creditelor în CHF moneda elveţiană s-a apreciat cu cca. 110%, majoritatea instanţelor de judecată din România fiind reticente în a considera această creştere ca fiind o situaţie excepţionala care ar putea să conducă la aplicarea Legii dării în plată.

- Curtea Constituţională reia argumentaţia din Decizia nr. 415/2018 şi arată că impreviziunea, cea de-a cincea condiţie din legea dării în plată, NU vizează decât ruina contractuală. Cu alte cuvinte, impreviziunea vizează doar dezechilibrul contractual dintre cele două părţi generat, spre exemplu, de fluctuaţiile cursului de schimb, în timp ce veniturile sau situaţia economico-financiară a debitorului nu reprezintă un criteriu în aplicarea impreviziunii (par. 61).

- Curtea Constituţională indică extrem de clar că fluctuaţiile cursului de schimb, în sine, pot reprezenta o situaţie de impreviziune şi, reiterează, că nu există nicio relaţie între impreviziune şi situaţia financiară a debitorului (par. 65: «Prin urmare, Curtea constată că diferenţele de curs valutar de o anumită amploare, sub aspectul cuantumului şi întinderii în timp, pot constitui, în sine, o situaţie de impreviziune, pentru că la momentul contractării creditului, deşi părţile au avut în vedere o anumită fluctuaţie valutară inerentă oricărui contract convenit în monedă străină, nu se poate afirma cu drept temei că riscul astfel acceptat a depăşit ceea ce este rezonabil. Totodată, Curtea reiterează faptul că nu există nicio relaţie între impreviziunea în contracte şi situaţia financiară a debitorului, impreviziunea exprimând o tensiune intracontractuală şi nu una personală, ce transcende cadrului strict contractual»).

- Curtea Constituţională recunoaşte că instanţele de judecată din România au aplicat într-o manieră eronată deciziile CCR care au vizat darea în plată şi impreviziunea. (par. 51: "De multe ori, stabilirea impreviziunii este greu de realizat printr-o interpretare de la caz la caz a legii, astfel că existenţa normativă a unor criterii şi condiţii constituie un reper incontestabil, atât pentru părţile contractului, cât şi pentru judecătorul cauzei. De aceea, după adoptarea Legii nr.77/2016, în lipsa unor repere practice clare, instanţele judecătoreşti au răspuns într-un mod difuz la exigenţele impreviziunii, interpretând exigenţele stabilite în Decizia Curţii Constituţionale nr.623 din 25 octombrie 2016 într-un mod care nu întotdeauna a fost concordant cu definiţia impreviziunii.").

De altfel, înainte de pronunţarea hotărârii în noiembrie 2019, Credere a înaintat la CCR un memoriu din care reieşea (inclusiv) modalitatea deficitară în care instanţele de judecată aplicau impreviziunea şi soluţionau dosarele pe darea în plată. Astfel, potrivit par. 28 din Decizia CCR nr. 731/2019, Curtea dă de înţeles că în luarea deciziei a ţinut cont şi de memoriul Credere depus la CCR în calitate de amicus curiae.

- Lipsa unui studiu de impact la baza unui proiect de lege NU poate conduce la neconstituţionalitatea acestuia (par. 45, 46)".

În opinia CREDERE, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 731/2019, Parlamentul poate adopta o lege care să permită împrumutaţilor (în special celor cu credite în franci elveţieni) să obţină accesul la legea dării în plată, mult mai facil decât în prezent, cu consecinţa eliberării de datorie ori cu consecinţa reechilibrării contractului de credit. Asociaţia de consumatori subliniză că, atunci când vine vorba despre darea în plată, instanţele de judecată (majoritatea) au analizat eronat situaţiile de impreviziune, însă practica ar putea să evolueze de o manieră favorabilă consumatorilor, întrucât ideile prezentate de CCR în Decizia 731/2019 răstoarnă multe dintre argumentele instanţelor de judecată care au soluţionat dosare pe darea în plată: "Aşadar, potrivit CCR, nu reprezintă o situaţie de impreviziune creşterea cursului de schimb cu 20% peste valoarea de la momentul acordării împrumutului (n.a. acesta era pragul trecut în legea declarată neconstituţională), însă stabilirea unui prag mai înalt în lege ar putea trece testul Curţii Constituţionale. Pe cale de consecinţă, dacă Parlamentul ar adopta o asemenea lege, judecătorul nu va mai avea un drept exclusiv de interpretare a impreviziunii şi de analizare a situaţiei debitorului care a apelat la legea dării în plată".

CREDERE precizează, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea 47/1992, Decizia Curţii Constituţionale nr. 731/2019 este obligatorie pentru toate instanţele de judecată din ţară.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Pot beneficia de viitoarea lege si eu care am imprumut la Raiffeisen din 2008 de 46000CHF ipotecar.Nu sint cu dare in plata.M-am judecat cu banca si am pierdut.Au decis ca,contractul a fost intocmit corect.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS