Criptoactivitatea în România, sub reglementare strictă prin OUG 10/2025

Companiile de criptomonede sunt supravegheate mai strict de către stat şi au noi obligaţii, prin

modificarea legislaţiei de prevenire a spălării banilor (AML), prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/2025, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Printre schimbările notabile aduse de noua ordonanţă se află clarificarea dacă un furnizor din acest domeniu, în funcţie de specificul său, intră sub supravegherea BNR sau a ASF, obligaţia ca firmele cripto din UE să numească un reprezentant în România, dacă nu vor deschide un punct de lucru în ţară, şi eliminarea obligaţiei de a obţine licenţă locală, simplificând accesul pe piaţă a viitorilor jucători din domeniul cripto, informează societatea de avocatură Buju Stanciu şi Asociaţii.

"Pentru antreprenorii, investitorii şi profesioniştii din domeniul cripto, mesajul este clar: companiile din acest sector vor fi tratate aproape ca instituţiile financiare tradiţionale în materie de conformare. Cu alte cuvinte, dacă operezi o afacere cripto în România, va trebui să respecţi aceleaşi rigori anti-spălare de bani precum băncile sau asigurătorii - o schimbare menită să sporească transparenţa şi siguranţa într-o piaţă în plină dezvoltare", explică Marius Stanciu, avocat specializat în Drept fiscal şi partener la Buju Stanciu şi Asociaţii.

Acest demers legislativ marchează un pas necesar în armonizarea normelor locale cu cele europene şi evidenţiază nevoia unei supravegheri mai stricte asupra unui sector în continuă evoluţie.

"Pentru mediul de afaceri cripto din România, era "Vestului Sălbatic' se apropie de sfârşit -

conformitatea şi transparenţa devin condiţii esenţiale pentru succes. Pentru operatorii din zona

cripto, această etapă legislativă e un semnal clar că reglementarea nu mai e opţională. E nevoie de o schimbare de mentalitate - de la agilitate antreprenorială la disciplină instituţională. Cine înţelege acest lucru devreme are un avantaj strategic", afirmă Ana Vilciu, avocat asociat la Buju Stanciu şi Asociaţii.

Conform comunicatului, scopul final al acestor măsuri este reducerea riscurilor financiare asociate criptoactivelor şi creşterea încrederii în piaţă, având loc o aliniere la standarde europene, într-un efort de a aduce ordine într-o industrie emergentă. Pe termen scurt, însă, companiile vor suporta un efort suplimentar - timp şi resurse investite în actualizarea politicilor, în pregătirea personalului şi în implementarea de noi mecanisme de control. Beneficiul anticipat este că, odată puse în practică, aceste rigori vor contribui la o piaţă mai transparentă şi stabilă, unde actorii credibili se pot dezvolta sustenabil.

Prima schimbare cheie adusă de ordonanţă priveşte terminologia şi statutul legal al operatorilor

cripto. Legea 129/2019 utiliza anterior termeni precum "monedă virtuală" şi "furnizor de portofel

digital", însă aceştia au fost înlocuiţi cu noţiunile mai cuprinzătoare de "criptoactiv" şi "furnizor de

servicii de criptoactive", în concordanţă cu definiţiile europene din recenta reglementare MiCA.

Această actualizare formală extinde sfera entităţilor supuse legislaţiei AML, incluzând practic toţi

operatorii din industria criptoactivelor. Mai mult, OUG 10/2025 prevede încadrarea explicită a

furnizorilor de servicii de criptoactive în categoria instituţiilor financiare vizate de Legea 129/2019.

Cu alte cuvinte, firmele care oferă servicii cu criptoactive - de la platforme de schimb şi custodie,

până la alte servicii definite de MiCA - sunt acum supuse aceloraşi obligaţii de conformare ca

băncile, societăţile de investiţii sau alte instituţii financiare tradiţionale.

În termeni practici, companiile cripto trebuie să implementeze măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei (KYC) şi de gestionare a riscurilor, peste cerinţele standard de până acum. De pildă, dacă o firmă cripto din România stabileşte relaţii de afaceri cu parteneri din afara UE (aşa-numitele relaţii transfrontaliere de corespondent în sectorul cripto), aceasta este obligată să efectueze diligenţe extinse înainte de a demara colaborarea. Aceste măsuri suplimentare includ:

- Verificarea partenerului extern: confirmarea faptului că partenerul străin este autorizat sau

înregistrat şi operează legal în jurisdicţia sa.

- Colectarea de informaţii despre natura activităţii partenerului şi evaluarea reputaţiei

acestuia în domeniu.

- Evaluarea controalelor interne ale partenerului străin, pentru a verifica eficienţa sistemelor

lui de prevenire a spălării banilor.

- Aprobări interne: obţinerea acordului conducerii companiei româneşti înainte de începerea

efectivă a relaţiei de afaceri cu partenerul extern.

Totodată, transferurile de criptoactive către sau dinspre "adrese negăzduite" - adică portofele

digitale care nu aparţin unei platforme sau instituţii reglementate - devin subiect de atenţie sporită.

Furnizorii vor trebui să identifice şi să evalueze riscul asociat tranzacţiilor cu astfel de portofele

private şi să îşi adapteze politicile interne pentru a preveni utilizarea criptoactivelor în scopuri ilicite.

Potrivit sursei, legiuitorul a introdus inclusiv amenzi contravenţionale specifice pentru nerespectarea noilor cerinţe de precauţie (atât în verificarea partenerilor externi, cât şi în monitorizarea portofelelor

necustodiate), semnalând că aceste obligaţii suplimentare trebuie luate foarte în serios de către

companii.

"La nivel operaţional, toate aceste schimbări înseamnă că firmele cripto vor trebui să îşi consolideze procesele de compliance. Proceduri mai riguroase de KYC, monitorizarea atentă a tranzacţiilor şi investiţii în sisteme de control intern devin necesare pentru a se alinia noilor standarde. Aceste modificări legislative obligă firmele din sectorul cripto să abordeze prevenirea spălării banilor cu aceeaşi rigoare ca băncile sau alte instituţii financiare, ceea ce înseamnă costuri şi eforturi suplimentare de compliance pentru operatorii cripto", afirmă Marius Stanciu, avocat specializat în Drept fiscal şi partener Buju Stanciu şi Asociaţii, explicând impactul noilor reguli.

Noile reglementări acordă o atenţie deosebită şi activităţilor transfrontaliere în domeniul cripto.

Dacă un furnizor de servicii de criptoactive autorizat într-un alt stat membru UE doreşte să opereze şi pe teritoriul României fără a deschide o sucursală locală, acum are obligaţia de a desemna un punct unic de contact în România. Acest reprezentant local - care poate fi o persoană sau entitate desemnată - va acţiona ca interlocutor direct al autorităţilor române (ASF sau BNR) şi va asigura respectarea cerinţelor naţionale de prevenire a spălării banilor de către furnizorul nerezident.

Practic, furnizorul străin trebuie să notifice rapid autorităţile române cu privire la datele de contact

ale reprezentantului său local şi să se asigure că acesta are capacitatea de a furniza informaţiile

solicitate de autorităţi şi de a facilita eventuale controale.

"Această măsură urmăreşte să elimine vidul de comunicare care exista până acum în cazul

companiilor cripto străine ce ofereau servicii pe piaţa locală de la distanţă. În lipsa unei prezenţe locale, autorităţile române se confruntau cu dificultăţi în supravegherea acestor actori. Obligaţia de avea un punct unic de contact în România creează un canal clar de dialog între furnizorii de

criptoactivi din străinătate şi autorităţile de aici. În acest mod, supraveghetorii locali pot monitoriza mult mai eficient cum respectă aceste companii regulile anti-spălare de bani pe teritoriul ţării noastre", explică Ana Vilciu, avocat asociat în cadrul Buju Stanciu şi Asociaţii.

Pentru companiile cripto din UE care vor să se extindă în România, desemnarea unui asemenea

reprezentant implică un efort administrativ în plus. Totuşi, aceasta asigură o conformare unitară cu cerinţele locale şi oferă un grad sporit de încredere partenerilor de afaceri şi clienţilor. Cu alte

cuvinte, firmele străine vor trebui să trateze respectarea regulilor din România cu aceeaşi seriozitate ca în ţara lor de origine, ştiind că autorităţile locale au acum un instrument direct de supraveghere a activităţilor pe piaţa românească.

Potrivit comunicatului, pe lângă noile obligaţii impuse companiilor, OUG 10/2025 clarifică şi atributele instituţionale ale supravegherii în domeniul criptoactivelor, implicând două autorităţi principale - BNR şi ASF - fiecare cu rol extins pe segmentul său.

În concret, dacă un furnizor de servicii criptoactive are şi calitatea de instituţie de credit sau de

instituţie emitentă de monedă electronică (de exemplu, o bancă ce oferă servicii de custodie cripto, sau un emiţător de monedă electronică care operează şi cu criptomonede), atunci supravegherea directă revine BNR, alături de celelalte entităţi financiare pe care BNR le monitorizează în mod tradiţional. În schimb, ceilalţi furnizori de servicii criptoactive - în special jucătorii nou-intraţi în piaţă sau cei care nu sunt afiliaţi unor bănci - vor cădea sub autoritatea de reglementare, autorizare şi control a ASF. În această categorie intră, de pildă, platformele de tranzacţionare cripto independente, custodele de criptoactive, firmele de investiţii care oferă servicii pe piaţa cripto sau administratorii de fonduri de investiţii alternative orientate pe active digitale.

Prin atribuirea clară a responsabilităţilor către BNR şi ASF, autorităţile îşi împart rolurile în funcţie de profilul fiecărui operator, asigurând o supraveghere mai eficientă şi specializată. În esenţă, sectorul cripto este integrat în arhitectura de control financiar deja existentă: BNR va supraveghea operatorii cu "ADN bancar" (sau de monedă electronică), iar ASF se va ocupa de entităţile cripto cu profil de piaţă de capital sau non-bancar.

Pentru companiile implicate, această clarificare înseamnă că fiecare ştie "cine îi este autoritate de reglementare". De acum, un start-up de blockchain ştie dacă trebuie să interacţioneze cu BNR sau cu ASF. Acest lucru le va permite operatorilor să identifice mai uşor exact ce reguli specifice trebuie să respecte şi cu ce autorităţi trebuie să colaboreze. Mediul de afaceri se aşteaptă ca atât BNR, cât şi ASF să emită în viitorul apropiat ghiduri sau reglementări secundare care să detalieze aşteptările de compliance pentru furnizorii de criptoactive aflaţi în aria lor de supraveghere. Din perspectiva mediului de afaceri, prezenţa unui cadru clar de supraveghere oferă o predictibilitate mai mare - deşi, evident, gradul de conformare cerut creşte proporţional. În practică, cine activează în cripto va trebui să fie la curent cu cerinţele ambilor arbitri ai pieţei financiare, în funcţie de unde se încadrează.

O modificare notabilă adusă de OUG 10/2025 este eliminarea procedurii de autorizare sau

înregistrare la nivel naţional a furnizorilor de servicii de schimb de criptoactive şi de portofele

digitale. Anterior, Legea 129/2019 introdusese (prin articolul 30^1) obligaţia ca aceste entităţi să se autorizeze sau să se înregistreze la o autoritate naţională înainte de a începe activitatea - însă această cerinţă a rămas neoperabilă în practică, întrucât procedura concretă de autorizare nu a mai fost stabilită vreodată prin hotărâre de guvern. Prin ordonanţa din 2025, s-a renunţat astfel la încercarea de a crea un mecanism autohton de licenţiere pentru cripto.

"În locul autorizării formale, legea include furnizorii de criptoactive în rândul entităţilor raportoare

supuse legislaţiei AML, în virtutea noului lor statut de instituţii financiare. Cu alte cuvinte, de acum înainte, o companie care vrea să furnizeze servicii cripto în România nu mai trebuie să obţină un aviz sau o autorizaţie specială de la vreo instituţie locală înainte de a opera. Atenţie: asta nu înseamnă "liber la joacă" în absenţa regulilor, dimpotrivă. Firma respectivă intră automat sub incidenţa tuturor obligaţiilor de conformare prevăzute de Legea 129/2019 (precum cele detaliate mai sus) şi va fi supravegheată fie de ASF, fie de BNR, conform categoriei în care se încadrează. Practic, poţi lansa o afacere cripto mai uşor din punct de vedere birocratic, dar trebuie să respecţi imediat şi integral toate regulile anti-spălare de bani, altfel rişti sancţiuni serioase", explică avocatul Marius Stanciu.

Conform comunicatului, în comunitatea de business şi juridică, eliminarea acestei cerinţe de autorizare a stârnit deja discuţii. Pe de o parte, măsura simplifică accesul pe piaţă al noilor jucători, înlăturând o potenţială barieră birocratică ce poate frâna inovaţia. Pe de altă parte, experţii subliniază că această schimbare lasă şi un gol temporar de reglementare: în absenţa unui mecanism clar de autorizare naţională, rămâne de văzut cum vor fi gestionate concret intrările de noi operatori în următorii ani, până la momentul aplicării integrale a cadrului european MiCA. Regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets), deja adoptat la nivelul UE, va institui în anii următori un regim unitar de licenţiere pentru furnizorii de servicii cripto în toate statele membre, oferind astfel soluţia pe termen lung la această lacună de reglementare locală.

"Autorităţile pariază pe regulamentul european MiCA pentru a rezolva definitiv problema autorizării. Până atunci, accentul se mută pe supravegherea conformităţii: practic, dacă respecţi întocmai regulile de prevenire a spălării banilor, poţi opera. Însă conformarea devine cheia - iar companiile care se pregătesc temeinic de pe acum pentru cerinţele MiCA vor avea un avantaj competitiv când noul regim va intra în vigoare", observă avocatul Marius Stanciu, referindu-se la strategia din spatele acestei decizii. Cu alte cuvinte, lipsa unei autorizaţii locale nu echivalează cu absenţa reglementării, ci mai degrabă cu o tranziţie către un cadru european armonizat. Iar pentru firmele din domeniu, adaptarea rapidă la noile cerinţe şi anticiparea celor viitoare poate face diferenţa între a rămâne în joc sau a fi depăşit de concurenţi.

Schimbările aduse de OUG 10/2025 reflectă o tendinţă mai largă de maturizare şi "curăţare" a pieţei cripto prin reglementare. România se aliniază astfel eforturilor europene de a preveni abuzurile financiare prin criptomonede - de la noile standarde de transparenţă pentru transferurile de fonduri şi criptoactive şi până la cadrul MiCA care va supraveghea pieţele de criptoactive la nivelul întregii Uniuni Europene.

În definitiv, într-o industrie construită pe inovaţie, adaptabilitatea la noul mediu de reglementare va fi testul decisiv. Cei care îl vor trece cu bine vor contribui la transformarea pieţei cripto locale într-un spaţiu mai sigur, credibil şi atractiv pentru investiţii pe termen lung.