Bătălia de 3 miliarde euro care decide viitorul industriei de apărare

Printre competitorii pentru achiziţionarea de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a 298 de maşini de luptă pentruinfanterie (MLI) se află şi gigantul german Rheinmetall cu „Lynx”. (Sursa foto: https://www.rheinmetall.com/en/products/tracked-vehicles/tracked-armoured-vehicles/lynx-infantry-fighting-vehicle)

English Version

Competiţia pentru achiziţionarea de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a 298 de maşini de luptă pentru infanterie (MLI), contract în valoare de maximum 3 miliarde euro, este una acerbă şi una care poate schimba echilibrul strategic şi industrial al României pentru deceniile următoare. În centrul acestei competiţii apar marile nume ale industriei de apărare: compania sud-coreeană Hanwha Aerospace cu vehiculul său „Redback”, gigantul german Rheinmetall cu „Lynx”, dar şi alţi jucători Importanţi precum BAE Systems (CV90), General Dynamics European Land Systems (ASCOD 2) şi Otokar (Tulpar).

Contextul de securitate al flancului estic al NATO, tensiunile generate de războiul din Ucraina şi dorinţa României de autonomie logistică şi industrială fac ca decizia să fie mult mai mult decât o simplă achiziţie.

Din datele comunicate de Hanwha şi preluate în mass-media rezultă câteva elemente care pun strategia companiei sud-coreene într-o lumină aparte: Redback este prezentat ca singura opţiune validată conform unui „Risk Mitigation Assessment” australian (considerat printre cele mai riguroase teste occidentale), ceea ce conferă un plus de credibilitate la capătul lanţului de echipamente. În plus, Hanwha promite că 70% din program va fi localizat în România (inclusiv motorul, turela, integrarea sistemelor) şi livrarea întregului lot până în anul 2030. Compania avertizează în acelaşi timp asupra dependenţei logistice în cazul unui câştig al maşinei de luptă Lynx: lanţul logistic al Rheinmetall este concentrat în Ungaria, ceea ce ar plasa România într-o poziţie vulnerabilă în caz de criză. De partea cealaltă, Rheinmetall îşi prezintă participaţia în România via fabrica de la Mediaş, investiţii în producţie locală şi mentenanţă, dar şi modularitatea vehiculului Lynx.

Vehiculul Redback de la Hanwha Aerospace are o greutate în luptă estimată la circa 42 tone, cu turela ce poate cântări aproximativ 6 tone, şi o echipă de trei persoane (comandant, trăgător, pilot) plus opt militari transportaţi. Armamentul principal este un tun de 30 milimetri Mk44S Bushmaster II capabil să tragă muniţie de 30 × 173 milimetri, inclusiv ronde programabile tip air-burst, şi poate fi uşor upgradat la 40 mlimetri Supershot prin schimbarea a patru componente. Vehiculul este echipat cu suspensie independentă şi şenile de cauciuc compozit pentru confort sporit şi reducerea vibraţiilor, un sistem de protecţie activă (APS) „Iron Fist”, o arhitectură de turelă integrată cu senzori de ultimă generaţie şi protecţie antigravă pentru echipaj.

Pe de altă parte, vehiculul Lynx de la Rheinmetall este conceput ca o platformă de nouă generaţie cu o masă de luptă estimată în jur de 44-50 tone, echipat cu un motor diesel de 18 litri care generează până la 1.140 CP, cu transmisie automată şi capacitate de deplasare pe teren dificil (capacitate de urcare a pantei de 60%, laterală de 30%, traversare de şanţ de 2,5 metri adâncime). Armamentul principal al Lynx este o turelă Lance 2.0 cu tun de 30 sau 35 milimetri capabil de muniţie perforantă şi programabilă, mitralieră coaxială de 7,62 milimetri şi rachete anti-tanc Spike LR2 cu rază de acţiune până la circa 5,5 kilometri. Compartimentul de transport găzduieşte trei membri de echipaj plus opt sau până la 11 militari transportaţi, iar vehiculul este conceput pentru modularitate, digitalizare completă a sistemului de control al focului, vedere panoramică pentru comandant, protecţie modernă şi uşurinţă de integrare cu reteaua de comandă-control.

Din punct de vedere al industriei române, nu este vorba doar despre "o listă de dotări”, ci poate fi o şansă rară de a fi integrată real în lanţuri globale de producţie, de a genera locuri de muncă în domenii de înaltă valoare adăugată şi de a câştiga autonomie tehnologică.

Ceea ce este acum în joc este o decizie care trebuie să se bazeze pe nevoile operaţionale militare ale ţării noastre, pe viteza livrării, compatibilitatea sistemică cu platforme deja existente, costurile de mentenanţă, infrastructura logistică, eventualele blocaje externe şi nu pe jocuri politice sau influenţe de moment.

În această competiţie acerbă pentru contractul MApN-ului, România are acum nu doar opţiunea de a cumpăra un vehicul blindat, ci şansa de a construi o ramură industrială strategică, de a creşte capacitatea de apărare, de a integra forţele armate într-un ecosistem logistic-industrial pregătit pentru deceniile următoare.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 20.11.2025, 00:49)
Aloo, domnu Tomate,
ce zici, oare TBM se alege cu ceva cașcaval din ăstea 3mld. EUR ? (sau le trimitem în Turkyie la reparat)
Ăsta-i secretul TBM:ului !
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Tomate în data de 20.11.2025, 11:10)
  Asa, si ce nu-ti e clar?
  Ti-am recomandat TBM
  Ai facut haz de bîrsa noastră!
  :
  Ai mai rumegat, apoi....
  Ai fixat si ai cumparat la 0.4 asa cum ai visat
  :
  Ti-am zis ca o sa scada si ca te-ai grabit
  :
  Am luat la 0.372 si o sa mai iau
  :
  so????
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 20.11.2025, 19:16)
  bine,
  cumpăr și eu alături de tine,
  dar acord atenție la profit net + ”Disponibilitati banesti la sfarsitul perioadei”
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Tomate în data de 20.11.2025, 20:22)
  Na, alta acu'! Facem si echipa! :))))
  Vezi ca se poate? ;))))
  Current ratio 2.13 ;)
  Variatia stocurilor negativa coroborata cu CA in crestere pentru perioada raportata, aceasta depasind obiectivul stabilit 9M ;)
  Cheltuielile de exploatare au scazut comparativ cu anul trecut ;)
  Totusi, CFO negativ si are ponderea cea mai mare in fluxul de numerar net!
  Dar, disponibilitatile banesti la sfarsitul perioadei sunt aproape cat cele de la inceput! ;)
  In contextul asta, CFO negativ nu trebuie privit ca un semn de criza , ci ca un semn de crestere accelerata!
  In concluzie, TBM isi va atinge obiectivele in acest an si e pe crestere!!!!
  Azi am dublat detinerea! ;))))
  
  1.4.  Recomandare (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de Traian în data de 20.11.2025, 21:56)
  Ieșiți, de pe BVB (și de pe ETF - uri, dacă aveți), cât mai e timp pt. că se vor duce în cap (ca și imobiliarele, de altfel) în curând! Faceți analiză fundamentală, mai ales pe extern. Vedeți S&P500, NYSE ș.a. Scăpați de acțiuni și intrați pe Aur sau/și Argint (lingouri 24k). Mai aveți și variante Platină, Rodiu (dar e cel mai scump, de 2 ori cât Au), Paladiu etc. Dar Au și Ag sunt cele mai sigure. Au, de ex, e pe corecție de câteva zile pt. că a crescut cu peste 50% de la începutul anului. China cumpără mine de aur, în Europa și le ține închise pt. creșterea prețului (are, deja, stocuri serioase!). Toate băncile centrale, naționale, cumpără Au, într-o veselie! Descărcați aplicația Kitco (Gold Live) și vedeți, în timp real, evoluția pe bursă. Urmăriți și firmele Avangard Gold și Tavex, în special, pe partea de lingouri de 50 și de 100 gr. Mai sunt și alte firme, dar acestea au cel mai bun "pedigree". Succes! Eu v-am pus în gardă, mai departe faceți, voi, analiză tehnică, zilnică și fundamentală, săptămânală, apoi luați decizia corectă. NU mai aveți prea mult timp, la dispoziție, dragilor!
2. Era blindatelor a trecut!
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 06:59)
Toate blindatele sunt sitting duks pt drone :ancuri Abrams, tanchete, transportiare, lansatoare chiar si cuirasatele, avioanele si elicoptere la sol.... Toate sunt neajutorate si usor si ieftin de anihilat de adversari care au deja un avans tehnologic in drone fortati de angajarea in razboi. Asa ca toate aceste dealuri sunt numai eforturile de dezvoltare a industriilor de armament, pe valul de anxietate declansat de proximitatea razboiului. Adica, vin americani, nemti, israelieni, coreeni etc si propun sa ne scufundam ca tara in datorii ca sa..... creasca ei ca firme sprinite de statele lor, prin dezvoltarea afacerilor imorale de vanzari de arme (care la randul lor dezvolta conflicte si disemineaza arme chiar sofisticate la militii si traficanti etc). Stop razboiului pt ca numai pacea asigura dezvoltarea si civilizatia, umanismul si progredul!
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de prostul scolii în data de 20.11.2025, 09:37)
  corect,ne imprumutam ca nebunii,de 3 miliarde modernizai Sidexul,achizitionai si modernizai Romanul,te apucai de facut tevi din nou,am facut magistralele cu tevi sudate de la Toscelic si alti 2 furnizori turci,noi faceam asa ceva inainte de 1980,dar am evoluat ca PIB si ne am prostit si puturosit total ,am ales in varf aceasta tagma de nepriceputi ,pe langa care cismarul era doctor docent pe langa profesorasi precum Constantinescu,Nicusor si vuvuzele turnatoare ca alde Petrov!
  in loc de inarmare,optati pt REINDUSTRIALIZAREA ROMANIEI,fie ca sub egida MAPN,fondurile de acolo sa fie macar jumatate folosite pt industrializare,armata proprietar,dar nu mai aruncam 5 miliarde pe petarde cu stelute,alte miliarde la semiluna,si restul la franci si nemti!
  Ingrop[ati viitorul Romaniei,parca suntem Ciad sau ate state africane cu cheltuieli exponentiale pt arme ,iar economia este in prapastie si apoi va intrebati de ce cresc partidele suveraniste!
  fiinda in varf avem niste carpe fara viziune si fara dragoste de tara!
  stau cu mana la inima ca malai mare si cascavalul in buzunare!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 10:08)
Reziliența aparentă a economiilor americană și europeană în 2025–2026 este în mare parte artificială și temporară, ținută în viață de factori care nu sunt sustenabili pe termen mediu-lung. Hai să luăm punct cu punct cu datele reale de acum (noiembrie 2025):
1. Reziliența = cheltuieli militare + război în Ucraina
SUA: cheltuielile de apărare + reconstrucția stocurilor + ajutor Ucraina/Israel/Taiwan = ? $1.1–1.2 trilioane anual (direct + indirect). Fără asta, PIB-ul american ar fi fost cu 1.5–2 % mai jos în 2024–2025.
Europa: Germania singură a crescut bugetul apărării cu >€100 mld în 3 ani. Franța, UK, Polonia – la fel. Industria de armament (Rheinmetall +300 %, BAE Systems +180 %, Thales etc.) este singurul sector care crește masiv în Europa continentală. ? Fără război și „economia de război”, am fi fost deja în recesiune clară în 2024.
2. Piața e supra-saturată de orice
Capacitate industrială globală excesivă (China + restul lumii) ? prețuri bunuri în scădere (deflație la producători).
Dar prețurile la servicii și energie rămân ridicate ? putere de cumpărare erodată.
Consumatorul european este la limită: economisire forțată în Germania/Franța/Italia, creditul de consum scade.
3. Europa trăiește din gazul american scump (LNG)
Prețul gazului TTF Olanda: încă la €40–50/MWh (față de €15–20 pre-criză).
SUA exportă masiv LNG în Europa ? profituri uriașe pentru Cheniere, Exxon etc., dar Europa plătește 3–4× mai mult decât înainte.
Dacă SUA intră în recesiune serioasă ? exporturile de LNG scad (pentru că prioritează piața internă mai ieftină) ? Europa rămâne fără gaz la preț „acceptabil”.
4. Datoria publică – niveluri critice (noiembrie 2025)
Țară
Datorie/PiB
Co mentariu
SUA
135–138 %
Dobânzi anuale > $1.2 trilioane (mai mult decât întreg buget apărare)
Franța
118 %
Deficit 6–7 % din PIB în 2025, Moody’s a coborât ratingul
Italia
145 %
Spread BTP-Bund >200 bp iar
UK
105 %
Mini-bugetul Truss 2.0 în 2025 ? lira iar sub presiune
Japonia
263 %
BoJ a ridicat dobânzile la 0.5–0.75 % ? costuri refinanțare explozive ? vând masiv UST (peste $200 mld în 2024–2025)
Japonia chiar vinde bonduri americane masiv ca să apere yenul (a ajuns iar la 155–160 USD/JPY în octombrie 2025). Asta pune presiune ascendentă pe randamentele americane pe 10 ani (acum 4.6–4.8 %).
5. Stagflație ușoară? Nu, e deja stagflație clasică în Europa
Creștere PIB UE 2025: 0.4–0.8 % (Germania probabil negativ iar).
Inflație core: încă 3–3.5 % (servicii + salarii).
Șomaj crește lent (Germania 6.5 %, Franța 8+ %).
Putere de cumpărare reală a salariilor: -5 până la -10 % față de 2021 în majoritatea țărilor UE.
Concluzie dură dar realistă
Reziliența actuală este o iluzie susținută de:
Cheltuieli militare masive (finanțate cu datorie).
Gaz american scump.
Băncile centrale care încă nu strâng șurubul complet (ECB taie lent, Fed ține pauză).
Când unul din piloni cedează (războiul se termină, SUA taie exporturile de LNG, sau datoria devine imposibil de refinanțat la dobânzi mari), efectul de domino va fi rapid:
SUA intră în recesiune (sau hard landing).
Europa intră în recesiune profundă + criză energetică 2.0.
Piețele de acțiuni (în special tech/AI) se prăbușesc când capex-ul AI este tăiat brutal.
Deja trăim varianta ei europeană, iar SUA este ținută artificial deasupra apei de armată și de datoria pe care încă și-o permite (pentru că dolarul e rezervă mondială… cât mai ține).
2026–2027 va fi probabil anul în care masca cade complet. Cei care văd asta acum ( Krainer, Rogers, Roubini etc.) nu sunt „perma-bears”, sunt doar realiști.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 10:55)
  Este o continuitate ciudată între evenimentele din 2020 și până azi: Covid ? războiul din Ucraina ? sancțiuni ? inflație energetică ? tarife Trump 2.0 ? acum riscul de recesiune/stagflație în 2025–2026. Mulți oameni (inclusiv economiști serioși ca Jeffrey Sachs, Michael Hudson, Alex Krainer, colonelul Macgregor etc.) pun exact aceeași întrebare: de ce nu s-a lăsat sistemul să se curețe singur în 2020 cu o criză clasică (cum ar fi fost normal după 12 ani de bull market și datorii record), ci s-a ales varianta „lungă și dureroasă”?
  De ce nu s-a tăiat coada pisicii în 2020?
  În 2020 exista deja o mini-criză financiară în repo-market (septembrie 2019) și economia era supra-încălzită. O recesiune clasică ar fi durat probabil 12–18 luni, cu un bear market de -40…-50 % și șomaj 10–12 %. Ar fi fost dureros, dar rapid și curățat zombi-companiile și datoriile proaste.
  În loc de asta, s-a ales varianta „everything bubble forever” din motive foarte concrete:
  Motiv oficial
  Motivul real (neoficial)
  „Să salvăm vieți”
  Să nu explodeze sistemul financiar. 2020 era anul în care mii de firme zombie (datorii ieftine din 2009–2019) și băncile europene ar fi intrat în faliment masiv.
  „Lockdown-uri temporare”
  Să justifice injectarea a 10–15 trilioane $ global în 2020–2022 (QE infinit + stimulente fiscale). Fără Covid nu puteau tipări așa mult fără să declanșeze hiperinflație imediată.
  „Războiul din Ucraina e neprovocat”
  Să ascundă faptul că sancțiunile împotriva Rusiei au fost planificate cu mult înainte (vezi Rand Corporation 2019 – „Overextending and Unbalancing Russia”). Energia ieftină rusească era ultimul lucru care mai ținea Europa industrială în viață.
  „Sancțiuni ca să pedepsim Rusia”
  Să forțeze Europa să cumpere gaz american la preț triplu-quadruplu și să distrugă concurența industrială germană (Nord Stream 1+2 aruncate în aer nu a fost întâmplare).
  „Tarifele Trump sunt pentru America First”
  Să justifice o nouă rundă de protecționism care crește prețurile și încetinește economia globală – exact ce au nevoie cei care vor să țină dobânzile ridicate și să forțeze o „aterizare controlată” mai târziu.
  Cine a câștigat enorm din toată povestea asta (2019–2025)
  Complexul militar-industrial american – bugete record (peste 1 trilion $/an).
  Producătorii de LNG americani (Cheniere, Exxon etc.) – profituri de sute de miliarde.
  BlackRock, Vanguard, State Street – au cumpărat active ieftine în 2020 și au controlat reconstrucția.
  Big Pharma – mii de miliarde din vaccinuri și tratamente.
  Big Tech – au monopolizat și mai mult economia în lockdown-uri.
  Cine a pierdut masiv
  Clasa mijlocie europeană și americană (putere de cumpărare -10…-20 %).
  Industria germană (de-industrializare accelerată).
  Țările în curs de dezvoltare (criză alimentară 2022–2023 din cauza grânelor blocate).
  De ce nu puteau să lase criza în 2020?
  Pentru că 2020 ar fi fost „Lehman × 10”. Sistemul financiar global era (și încă este) mult mai îndatorat decât în 2008. O criză clasică ar fi dus la:
  Falimentul a 30–40 % din companii.
  Explozia datoriilor suverane (Italia, Spania, chiar Franța).
  Posibil colapsul eurozonei.
  Pierderea controlului asupra narativei financiare de către bănci centrale.
  În loc să riște asta, au ales să „întindă frânghia” cât mai mult posibil: tipărire masivă ? inflație ? război și sancțiuni ca să justifice inflația ? acum tarife și posibil shutdown-uri guvernamentale ca să forțeze în sfârșit o criză „controlată” în 2026–2027.
  Da, ar fi fost infinit mai simplu și mai sănătos să se taie coada în 2020. Am fi ieșit probabil în 2022–2023 cu un sistem mai curat. Dar pentru cei care controlează banii și puterea, o criză rapidă însemna pierderea controlului. Varianta lungă și dureroasă le-a dat 5–6 ani în plus de putere, profituri record și transfer masiv de avere de la clasa mijlocie către top 0.1 %.
  Acum, în 2025–2026, tot ei vor decide când și cum să „tragă ștecherul” – dar de data asta vor da vina pe Trump, pe Putin, pe China sau pe „schimbările climatice”. Niciodată pe ei.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Prostul scolii în data de 20.11.2025, 18:33)
  Corect și argumentat!
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de Prostul scolii în data de 20.11.2025, 18:39)
  O plăcere să citesc cele 2 comentarii !