Ce este mai important?

Ca să aibă succes, orice acţiune trebuie să ţintească un obiectiv relevant, esenţial. Cel mai important pentru problema pe care se presupune că ar trebui să o rezolve. Fie şi parţial. Politicile guvernării, ale întreprinzătorilor din economie, ale consumatorilor, ale furnizorilor şi utilizatorilor de facilităţi, ale investitorilor, ale comercianţilor etc. nu sunt altceva decît linii de acţiune care, pentru a fi eficiente, trebuie să aibă un grad ridicat de consistenţă, o logică internă de articulare şi o susţinere în timp suficientă pentru a atinge maturizarea efectelor scontate. Altfel, degeaba tot efortul şi cheltuielile aferente. Haideţi să facem un tur de orizont şi să vedem care sunt obiectivele vizate de politicile practicate în România de azi.

Guvernul actual are, cu claritate, o singură prioritate: să aducă balanţa cheltuielilor bugetare cît mai aproape de orizontală. Dacă s-ar putea ca talgerul economiilor să atîrne mai greu decît cel al cheltuielilor, ar fi ”ideal”. De dorit, dar, practic, imposibil de realizat. Tot ceea ce se poate spera este reducerea decalajului ”venituri-cheltuieli”. Cît mai repede posibil şi cît mai consistent. De ce a ales ”echipa Bolojan” tocmai acest obiectiv şi nu altul? Simplu, pentru că responsabililor politici din această minunată ţară li s-a pus în vedere, nu doar de la Bruxelles, ultimativ, fără menajamente şi fără echivoc, că roata de la moara împrumuturilor externe care susţine muntele de cheltuieli şi de risipă guvernamentală pe care l-a înălţat ”tranziţia” post-decembristă fără noimă se apropie tot mai periculos de momentul în care ar putea să se gripeze. Pur şi simplu. Oricum, roata e tot mai grea, cere eforturi şi cheltuieli tot mai mari pentru a fi ţinută în mişcare. În schimb, îndatorarea creşte în avalanşă, fără contenire, devine tot mai împovărătoare, nu doar pentru prezent, ci şi pentru viitorul îndepărtat. Este tot mai greu să fie susţinută, pe zi ce trece. În schimb, efectele sociale structurale, de care depinde dinamica dezvoltării, rămîn efemere şi lipsite de consistenţă. Oricine ar fi la guvernare şi oricum s-ar numi premierul, aceasta este tema! Răspunsul echipei Bolojan este unidirecţional: împovărarea populaţiei cu dări şi biruri tot mai mari şi o aşa-zisă reformă a aparatului administrativ al statului care constă doar în tăieri de posturi şi reduceri de bugete alocate instituţiilor, fie ele centrale sau locale. Pînă acum, marea bătălie a reducerilor de bugete a ţintit obsesiv pensiile speciale practicate în diferite instituţii şi sectoare de activitate, mai ales justiţie. Nu este deloc sigur că obiectivul va fi atins. Parcursul este minat de o rezistenţă vehementă, iar din punct de vedere politic produce numai pagube. Oricum este doar o picătură într-un ocean al risipei. Ciudat şi simptomatic pentru alegerea obiectivelor şi a soluţiilor guvernamentale este lipsa din orizontul de interes a multor altor domenii pentru care se cheltuiesc fără noimă bugetele anuale ale ţării. Nu mai vorbesc despre eficienţa, impactul economic şi social al acestor cheltuieli. Ciudat sau nu, pe nimeni din sfera ”politicii înalte” a României de azi, ca şi de ieri, nu pare să intereseze, spre exemplu, de ce cheltuielile gigantice efectuate de stat în ultimele trei decenii pentru dezvoltarea reţelelor de transport şi comunicaţii din România au ca efect direct nu transformarea radicală şi îmbunătăţirea masivă a infrastructurii, ci creşterea decalajelor şi a întîrzierii de dezvoltare cu care am plecat la drum, deja, acum mai bine de un sfert de secol. Transportul terestru avansează ca melcul, cel feroviar este prăbuşit, pur şi simplu, cel aerian, oricum insignifiant, este artificial întreţinut pe subvenţii de stat, deci mai mult la pămînt, iar cel naval este inexistent. Asta, ca să luăm doar un exemplu. Am putea, la fel de bine, să ne uităm la eficienţa şi impactul economico-social al cheltuielilor, de asemenea uriaşe, făcute din bugetul central şi din bugetele locale pentru modernizarea şi dezvoltarea localităţilor din România. Este suficient să vă uitaţi la ceea ce se întîmplă cu Bucureştiul, o zonă urbană care a înghiţit mii de miliarde de lei în ultimele trei decenii fără să rezolve nici una dintre problemele structurale ale oraşului: dinamica şi eficienţa transportului public, separarea traficului utilitar de fluxurile ”migraţiei zilnice” a populaţiei, mărirea vitezei şi a siguranţei trasportului rutier intraurban, rezolvarea problemelor de trafic periurban şi a legăturilor cu reţele naţionale de transport, poluarea, infrastructurile pentru încălzirea centrală şi pentru alimentarea cu apă a populaţiei, ba chiar şi pentru transportul energiei electrice. Treizeci şi mai bine de ani după ”epoca de aur”, frecvenţa întreruperilor barbare şi abuzive a căldurii şi apei din blocurile Bucureştilor a revenit ca o realitate care ”umple de farmec” tot mai frecvent viaţa locuitorilor din diferite cartiere şi zone ale capitalei României!! Starea serviciilor urbane esenţiale, medicale, educaţionale, de asistenţă socială, culturale, zone de agrement şi activităţi sportive etc. a rămas în continuare la cotele subdezvoltării cronice. Tabloul, cu mici diferenţe şi poate cîteva excepţii, se regăseşte în mai toate marile centre urbane ale României şi într-o bună parte dintre localităţile mijlocii şi mici. Despre transformarea şi moderninarea zonelor rurale nu mai vorbesc, pentru că mare lucru nu este de spus.

Cine ne spune azi care sunt obiectivele esenţiale pentru dezvoltarea României şi care sunt cele mai bune căi pentru a le atinge? Politica, în mod vădit, nu pare să fie nici interesată, nici capabilă să vadă dincolo de orizontul generat la înălţimea genunchiului de la piciorul broaştei. Iar de realizat, nici pe atît.

Opinia Cititorului ( 40 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 01:04)

Reechilibrarea sistemului fiscal pentru a nu mai sărăci clasa activă
Azi România are un model fiscal care:
taxează MUNCA la nivel de țări bogate,
taxează CAPITALUL la nivel de paradis fiscal.
Rezultatul e previzibil:săracii devin mai săraci, bogații se stabilizează, clasa de mijloc se erodează.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 09:14)
  
  Cea mai mare taxa e inflatia, care iar taxeaza munca si umfla activele, deci iar saracire cei ce traiesc din munca fata de cei ce au investitii diverse.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 01:17)

Reformarea şi completarea cadrului fiscal astfel încât bugetul să fie măsurat şi condus şi prin prisma bunăstării cetăţeanului (ocupare, servicii, reducearea inegalităţilor) deoarece criteriile „Maastricht” (deficit ?3% din PIB, datorie ?60% din PIB etc.) se concentrează pe constrângeri macro-fiscale, nu pe calitatea vieţii oamenilor.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 09:31)
  
  "constrangeri macro fiscale" pe ce planeta traiesti? Ca in lumea noastra totul se plateste , inclusiv traiul pe datorie. Ori se plateste prin inflatie, care e o taxa "ascunsa" ce o vedem toti asa ascunsa e , ori prin taxele viitoare. Sau dai faliment(solutia magica ce am auzit-o de la suveranisti, sa vezi acolo somaj saracie).
  Criteriile Maastricht nu sunt puse sa te incurce pe tine de a papa ce nu ai castigat, ci sa te mentina solvabil, stabil. Suntem o tara nu ne permitem sa riscam...
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 09:36)
  
  ca la cazino. Ca asa conduc astia tara. Dobanzi , cca 40 mld lei/ an mai mari ca, cheltuielile militare, mai mari ca si cheltuielile cu sanatatea ba esti nebun.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:03)
  
  Ce sa riscam? Sa imprumutam de la unii care vand vant si noi sa le dam inapoi bani munciti iar daca nu avem ne executa silit, la in Grecia o insula doua...cu subsol cu tot. Am pierdut dreptul regalian de a bate moneda..am ramas doar cu o Banca nationala ca Exim bank care s-a unit cu Banca Romaneasca, din pacate.
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:25)
  
  Nu se vad cauzele reale ale saracirii noastre pe planeta, nu doar in Romania, datorita sistemului financiar ticalosit, datorita razboaielor prin proxi, datorita privatizarii fara masura care a invadat sistemul public. Cine ne mai apara cand interesele private ajung prea departe?
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:43)
  
  Cum adica imprumuti vant si dai inapoi "bani" munciti. poate vrei sa spui tot vant. sau tot bani plus dobanda.
  Adica daca tu iei de la banca sa zicem 20.000 de euro, cumperi o masina si faci cu ea UBER, transport marfa, nu mai trebuie sa dai banii inapoi pe masina ca "sunt din munca"?lol magia traiului pe degeaba ,au descoperit-o suvernaistii: ce prosti sunt toti ca mai muncesc.
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 17:53)
  
  daca nu scriai nu iti aratai prostia... Mai gandeste si apoi vorbeste. E vorba de o banca care nu are active ci doar pasive inscrise in contabilitate. Fa cercetari si apoi te apuca de a scrie...
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 22:41)
  
  prostovane, daca tot ne tragem de sireturi, numai la pomeni iti sta capul. banii nu pot fi printati fara acoperire(contract de imprumut de exemplu garantat cu ceva), ca altfel ai weimar republic, ai printat hartie igienica atat valoreaza.
3. Romania sa se alieze pt
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 01:22)

excluderea investițiilor publice din deficit („Golden Rule for Public Investment”)
Adică deficitul creat de autostrăzi, spitale, școli, energie să NU fie penalizat.
- Italia, Franța, Spania cer asta de ani de zile.
tratamente diferite pentru țările cu dezvoltare insuficientă
- similar cu fondurile de coeziune.
introducerea unui criteriu de creștere structurală
- dacă o țară crește sub medie 5 ani...
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 01:24)
  
  România singură nu poate obține asta.Dar alături de Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Croația - DA.Este o alianță naturală.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 09:58)
  
  Numai cu supraveghere EU si aviz EU, ca la noi "investitiile" sunt
  studii de fezabilitate
  consultanta
  com isii
  campanie de consultare
  campanie de informare
  supervizare tehnica
  alte SF uri si sifoane de bani la partide si baroni locali
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:07)
  
  Am lucrat la Fondul National si am vazut cum banii din Phare se duceau in proportie de 90 la suta pe plata consultantei externe. Atunci am decis sa pregatesc experti romani care sa fie si ei platiti. Am fost la cursurile lor si le cam dadeam lectii, cum e obiceiul sa pun lectorii in dificultate. Am ridicat nivelul de expertiza romaneasca, voluntar....
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:22)
  
  Prostia si gelozia romaneasca a facut apel la expertiza externa platita regeste iar cursurile mele de formare si perfectionare in domeniul Afacerilor Europene in clusiv al managementului fondurilor europene au fost desfiintate prin transferul meu in alta directie. Pacat de cele peste 90 de diplome dobandite ne fructificate.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 10:20)

ce e important in administratie, stim:
Cluj, Sibiu, Oradea, Timisoara povestile de succes din Romania
-fara hotie
-planificare, concret, Boc a vrut sa faca Silicon Valley de Romania la Cluj si a reusit, in parteneriat cu centrul universitar si cu investitorii privati, dar a creat cadrul, infrastructura, legile , stabilitate, predictibilitate
-Sibiu, capitala europeana a culturii-oras curat, renovat, turism, tot timpul anului , venituri din servicii PIB
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 10:30)
  
  Ca la companii : mai intai ai nevoie de un plan, un proiect un drum, unde vrem sa ajungem. Apoi creezi legile, infrastructura, investitorii, PIB ul, taxele, locurile de munca vor veni.Ca si cand pui firmituri afara la porumbei.
  Daca aveam acum 40 de orase ca cele de mai sus nu 4, dar daca aveam si la nivel de tara aceeasi abordare?
  In loc de asta, brazi de craciun, pomeni, panselute, stadion de circus, brad de craciun de 1milion, iar alte borduri etc
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:11)
  
  Criteriile de evaluare ale unui proiect, relevanta pentru nevoile comunitatii, eficacitate adica sa atinga obiectivul propus, eficienta, raportare costuri -beneficii, impact si utilitate dar si durabilitate prin multiplicare in timp si spatiu pana devine politica publica nationala.Acesta e rostul unui proiect, chiar de tara.
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 13:08)
  
  da bife liniute, comitete si comisii.
  Liderii adevarati iau decizii altfel, experienta+intuitie=viziune
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 17:54)
  
  iau decizii neinformate ...sau dictate de papusari.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:11)

Raspunsul echipei Bolojan este unidirectional si devastator pentru cea mai mare parte a populatiei. Nu realizeaza? O fi reforma, dar asta nu justifica sub nicio forma impovararea oamenilor cu biruri din ce in ce mai mari.
Ce au de gand sa faca acesti oameni care ne conduc? Dar poate nu stiu care este situatia 'din teren'. Sa le spuna cineva!
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:28)
  
  Total de acord. Actualizarea valorii proprietăților cu rata inflației pe cinci ani și apoi majorarea cu 50 la sută a taxelor pe proprietăți, plus creșterea taxelor la utilități (mai ales la electricitate ) și reducerea salariilor vor avea efecte devastatoare asupra oamenilor obișnuiți.
  Cică în 2027 se va ține seama de valoarea de piață a proprietăților. Asta ar însemna...
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 12:52)
  
  ..1% din valoarea "evaluata" a casei. teren intravilan, arabil sau ce-o fi.
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 14:22)
  
  Deci lipsirea forțată, prin politică fiscală, a oamenilor de casele lor. Le vor prelua super bogații.
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 15:54)
  
  Suntem prea multi proprietari si vor sa ne deposedeze de proprietati. Peste 90 la suta de proprietari produce invidie...cand nu ne mai permitem sa platim etilitati si taxe atunci ne executa silit. Chiar le dam voie sa ne faca asta? Imnul national ne indeamna sa ne trezim! Trezirea fara actiune e nula! Ce e de facut?
  5.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 16:35)
  
  Tacerea e frica sau lasitate!:
  5.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 17:05)
  
  Sa iesim in strada pana renunta la hotie. se iese in strada contra pensiilor speciale, gresit. Noi trebuie sa iesim in strada contra maririlor de taxe si inflatiei care e tot o taxa. Ce pensii dau ii priveste, dar nu de la noi.
  5.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 17:55)
  
  False subiecte ca sa ne gaseasca un alt dusman... sa ne distraga atentia de la adevaratele probleme.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 16:41)

O strategie integrata pe 30 sau 50 de ani este o solutie. racordata la o Strategie UE pe 30 sau 50 de ani....
1. 6.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 17:56)
  
  Ei se ocupa de conflicte si inarmare nu le pasa de noi ca devenim carne de tun. Doar puterea conteaza nu prosperitatea noastra.
  6.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 18:26)
  
  Pe măsură ce țările europene își cresc bugetele de apărare, își modernizează armatele și reevaluează garanțiile de securitate americane, intervenția lui Obermann marchează un semnal clar: Europa trebuie să decidă dacă își asumă sau nu propriul scut nuclear pentru a evita să fie șantajată de Moscova.
  6.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 18:28)
  
  În timp ce Franța și Regatul Unit dețin arsenale nucleare proprii — aproximativ 290, respectiv 225 de focoase — niciunul dintre acestea nu este conceput pentru uz tactic. Mai mult, nu există o doctrină nucleară europeană comună, iar discuțiile despre astfel de capabilități au fost în mod tradițional evitate în spațiul politic.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 18:20)

Nu este nici o impovarare .Totul se numeste readucerea tarii in normalitate .Pina acum Romania a fost tara tuturor posibilitatilor . Toata natiunea ,de la cel mai sarac la cel mai bogat, a trait intr-un huzur nicicind atins vreodata .Raiul pe pamint era si inca mai este in Romania .Va plingeti degeaba .
1. 7.1.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 20.11.2025, 18:31)
  
  ...
  7.2.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 20.11.2025, 18:33)
  
  ...
  7.3.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 20.11.2025, 18:34)
  
  ...
  7.4.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 20.11.2025, 18:37)
  
  ...
  7.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 23:59)
  
  combinaţie de acţiuni la nivel naţional (reguli bugetare ajustate, audit, Social Scoreboard în buget) şi acţiune la nivel european (susţinere pentru reforme care recunosc investiţia productivă şi protecţia socială). Reformele şi instrumentele „beyond GDP” (OECD, EU Social Scoreboard, SDG/HDI) sunt gata să fie folosite —
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2025, 20:18)

... Eu cred ca nu intelegeti ipoteza, porniti de la concluzie! (sa ma ierte autorul, dar cred ca stie ce spune) ... Nu este suficient sa spui: :":eu vreu"... tu vrei ce? ... si pentru ca nu am spus nimic! Ar trebui sa ne intrebam, pentru ca sunt alegeri pe capitala! Is interesati de post sau de promovarea partifului?! ... Am putea vorbi despre programe... interne si externe ...
1. 8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2025, 00:00)
  
  nu trebuie sa vorbim ci sa facem... România trebuie doar să le integreze în procesul bugetar şi să ceară flexibilitate la Bruxelles