CRISTIAN CÂRSTOIU, ANTREPRENOR:"Cele mai înverşunate împotriva criptomonedelor vor fi băncile"

A consemnat ADELINA TOADER
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 19 iunie 2018

"Cele mai înverşunate împotriva criptomonedelor vor fi băncile"

"Criptomonedele nu reprezintă, astăzi, un mijloc de plată, ci un model tranzacţional"

"Este mai uşor să faci afaceri în România decât în America"

"În SUA, toată lumea are un cont de bitcoin"

Reporter: Cum sunt văzuţi româ­nii în SUA?

Cristian Cârstoiu: America este un mediu multicultural, unde originea etnică nu contează. Oamenii nu sunt judecaţi după clasă sau categorie, ci pur şi simplu contează, ca persoană, ce faci. În general, în Europa, în vest mai ales, am constatat că românii au o imagine uşor spre negativă. În America, românii în general sunt văzuţi bine. America este o societate bazată pe meritocraţie, iar românii sunt oameni muncitori. De fiecare dată când am fost întrebat de unde sunt, în general am primit comentarii pozitive, spre foarte bune la faptul că sunt din Ro­mânia.

Reporter: Cum vedeţi mediul de afaceri din ţara noastră, comparativ cu cel din Statele Unite?

Cristian Cârstoiu: Paradoxal, nu aş spune că sunt mai multe oportunităţi acolo, poate doar în sensul diversificării. Sunt mai multe oportunităţi aici, în ţară, pentru că România este o economie pe creştere şi în care multe zone încă sunt neformate sau neexploatate şi, pe măsură ce anumite lucruri se dezvoltă în societatea românească, apar oportunităţi noi. Lucruri care se pot face astăzi nu erau posibile acum cinci ani, pentru că, între timp, societatea a mai făcut nişte paşi înainte. În schimb, acolo este mult mai diversificat pe orizontală, mai extins, pentru că, fiind o piaţă foarte mare, a-ţi găsi nişte clienţi pentru o nişă în care tu ai ceva de oferit este mult mai uşor decât în România. Nişele sunt mai mari, mai adânci şi cu mai mulţi clienţi potenţiali şi atunci, dacă eşti foarte nişat pe ceva, mai ales dacă este o afacere în care tu ca individ ai ceva de vândut - eşti consultant, expert sau tehnician, practic cantitatea ta de energie profesională este liniar legată de capacitatea ta de a produce. În principiu, nu este aşa de complicat în a găsi o piaţă suficientă din care să te poţi întreţine.

Reporter: Care credeţi că sunt domeniile de business de viitor în ţara noastră? Sunt acestea diferite de cele din SUA?

Cristian Cârstoiu: Businessul antreprenorial al anilor 1990 a pornit, în special, prin a oferi soluţii la nişte nevoi majore neîmplinite. Oamenii nu aveau nevoie de lucruri şi, astfel, s-a investit mult pe structura de producţie. În momentul de faţă, ceea ce oferă antreprenoriatul românesc este poate pe zona de servicii cu valoare adăugată pe o infrastructură de producţie. Apar elemente de personalizare, dar tot pe lucruri materiale. America antreprenorială este bazată, poate 95%, pe tipuri de servicii.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre în ceea ce priveşte antreprenoriatul?

Cristian Cârstoiu: Aici, în ţară, există încă o pătură groasă de IMM-uri. În America IMM-urile, mai ales pe zona productivă, au cam dispărut sau au fost consolidate. Un peşte un pic mai mare a înghiţit unul un pic mai mic, iar acum a devenit semnificativ mai mare încât poate înghiţi mai mulţi peşti. Brusc, în câteva treceri de acest gen, se consolidează piaţa, în sensul că vor fi doi-trei jucători mari şi zero sub ei. Dacă ne uităm la făbricuţele de textile din România, aşteptarea mea este că se vor închide şi vor rămâne doi-trei jucători mari, fiecare cu segmentul sau nişa lui, iar ceilalţi nu vor face faţă, pentru că cei mari sunt capabili să ţină pasul cu productivitatea, cu tehnologizarea, cu recrutarea, vor lua cei mai buni lucrători din piaţă şi vor avea cele mai noi echipamente. Pe de altă parte, mă aştept să văd francizare în foarte multe domenii de servicii adresate publicului. Francizare, de exemplu a service-urilor auto. În America, există reţele de service-uri la nivelul întregului continent, care au un sistem centralizat de monitorizare a clienţilor. La fel, există reţele de grădiniţe, de exemplu. În 6-8 state ai acelaşi brand de grădiniţă pentru că americanii sunt foarte mobili cu job-ul. Să te muţi dintr-un stat în altul la doi-trei ani nu este ceva neobişnuit. Nu este nici ceva comun sau obişnuit, dar face parte din modul de viaţă.

Aici aş vedea cele două direcţii majore: fie francizarea pe servicii localizate, fie consolidarea pentru aspectele de tip producţie. Probabil acestea vor fi schimbările punctuale, pentru că paleta este foarte largă.

Reporter: Cât de greu este să faci afaceri de succes în România, comparativ cu SUA?

Cristian Cârstoiu: Este mai uşor în România şi asta pentru că încă intrarea pe piaţă este foarte joasă şi piaţa este, încă, deschisă la abordarea proactivă a antreprenorului. În America, este greu tocmai din aceste două punc­te de vedere. Intrarea este foarte sus în SUA, nu te poţi apuca să faci un business cu doar 50.000 de dolari, este nevoie de 250.000 - 500.000 de dolari, sumă pe care nu trebuie neapărat să o ai, dar pe care să o poţi disponibiliza.

De asemenea, este foarte dificil acolo să te diferenţiezi şi să-ţi găseşti baza de clienţi. În schimb, este o economie efervescentă în care apar mereu idei noi şi în care, fiind o economie atât de mare - vorbim de o piaţă de 350 de milioane de oameni cu un venit mediu de peste patru ori cât al românilor - îmi este uşor să fac afaceri cu un atreprenori din Kentucky, Louisiana sau Idaho, deşi nu îi conosc. Aici, în ţară, nu am aceeşi uşurinţă pe care o am acolo. Dacă vreau să fac afaceri cu cineva din Lisabona este mai dificil, există un prag de limbă, şi chiar dacă suntem în UE costurile să expediez un produs din Bucureşti în Lisabona sunt extrem de mari faţă de costul produsului.

Chiar dacă am autostradă pe 6 benzi, tot cu 30 de km la oră merg la ora de vârf, pentru că este traficul foarte mare. La fel şi în business. Chiar dacă am această infrastructură destul de bună a businessului, concurenţa este foarte mare.

Reporter: Cum este văzută piaţa criptomonedelor în SUA, comparativ cu România?

Cristian Cârstoiu: Acolo, în SUA, toată lumea are un cont de bitcoin. Nu este ceva obişnuit, dar conştientizarea este mult mai mare. Asta şi pentru că ponderea americanilor care înţeleg principiile speculative, în sensul bun al termenului, ale investiţiilor este mult mai mare decât în România. Acest lucru provine din faptul că, în America, îţi poţi administra tu personal banii tăi de pensie. Nu este ca la noi, unde se reţin nişte bani, se duc undeva şi altcineva, de fapt, jongleză cu ei. Nu, acolo îşi poţi deschide un fond de pensii la o bancă sau la un fond de investiţii care au autorizaţie în sensul acesta, tu contribui din venitul tău la finalul anului cu o depunere, nu te poţi atinge de banii aceia până la vârsta de pensie, dar, în mod activ, mâine poţi să faci ce vrei cu ei. Rolul tău, dacă te pricepi, este să multiplici banii din acest depozit, pentru că nu se plăteşte impozit pe plus valoarea generată de banii aceia, decât în momentul în care încep să-i scoţi. Dacă eu pun acum 10.000 de dolari şi îi las într-un fond de pensii să facă ei managementul, voi primi un return of investment de 8%. Dacă, în schimb, cu banii aceia eu cumpăr acţiuni, le vând, urmăresc tranzacţiile, cumpăr altele şi fac 25%, randamentul meu personal cu banii mei este net superior faţă de cât îţi dă un fond de investiţii şi atunci mă motivează să fac lucrul acesta. Şi atunci, pentru că americanii sunt obişnuiţi să-şi facă managementul propriilor bani şi să stea cu ochii pe cotaţiile bursiere, pe tranzacţii şi să fie în pâine pe chestia asta, când au apărut criptomonedele care au avut creşteri de 700% pe an, sigur că au vrut să ştie mai multe despre ele. Nu este atât de mult legat de rolul funcţional al unei criptomonede, cât de rolul implicit într-o economie care se transformă din ce în ce mai mult, pentru că bitcoin este o criptomonedă, iar criptomonedele sunt o aplicaţie a tehnologiei blockchain. Despre blockchain se vorbeşte foarte mult în America, pentru că începe să devină zonă de interes pentru toţi jucătorii mari. Nu cred că în momentul acesta există vreo companie din top 500 cele mai profitabile companii care să nu aibă în interior un proiect sau o direcţie de cercetare, de utilizare a blockchain în metodologia lor de business. Dacă nu o are şi nu urmează această direcţie, nu or să mai fie în scurt timp în acest top. Blockchain este o tehnologie disruptivă care va reseta nişte reguli ale jocului în economie la fel cum a făcut internetul acum 25 de ani. În istoria recentă s-au ratat oportunităţi enorme, ca de exemplu o firmă de ceasuri elveţiene care a spus nu unui proiect de ceas electronic, Kodak, care a ieşit de pe piaţă pentru că nu s-au axat pe fotografii digitale, sau Nokia, care a fost incapabilă să treacă pe smartphone şi din leader mondial de piaţă pe telefonie mobilă în câţiva ani a dispărut. Aceste modele din istoria foarte recentă corporatistă crează, în momentul de faţă, acea stare de spirit în care toţi sunt atenţi la ce pot rata. Nimeni nu mai este dispus să spună că un anumit lucru nu e interesant când apare ceva nou. Toţi vor să ştie. Toţi vor să fie în primul vagon al trenului, nu în tren sau să rămânem în gară, poate nu locomotiva, dar categoric primul vagon. Cam aceasta este atitudinea acum, în corporateul american.

Românii nu ştiu dacă au această mentalitate, ei merg pe principiul: "poate la americani să meargă, la noi nu cred că merge". Aceasta este probabil partea de risc.

Reporter: Ce riscuri aduc în piaţă criptomonedele?

Cristian Cârstoiu: Riscul este să te arunci orbeşte fără să ştii, acela este riscul. Dar dacă îţi asumi riscul, în sensul că faci evaluare, expunerea pe care ţi-o faci e limitată, îţi creezi plase de siguranţă, deci foloseşti aceleaşi tipuri de mecanisme de control şi protecţie ca la orice investiţie bursieră, atunci sigur că riscurile sunt limitate şi lucrurile sunt sub control. Dacă te duci speculativ, cu gândul că vrei să dai lovitura şi pui acum banii cu ideea că poate creşte, atunci nu e o idee foarte bună. Criptomonedele, acum, încă nu reprezintă un mijloc de plată, cât un model tranzacţional. Vor intra încet, încet ca instrument de plată. În primul rând pe zone care au sens, ca de exemplu trans­feruri internaţionale de bani. Un trans­fer internaţional de bani în sistemul bancar, astăzi, poate dura 24-48 de ore şi presupune nişte comisioane foarte mari. Transferul de criptomonede durează minute, iar comisionul este doar de conversie, dar nu şi de tranzacţie. Băncile vor scrâşni din dinţi pentru că loveşte într-o sursă majoră de venit. De asta, probabil băncile vor fi cele înverşunate împotriva criptomonedelor. La fel s-a întâmplat când telefonia mobilă a stricat afacerile celor care vindeau pagere sau autoturismele business-urile celor care erau specializaţi să crească cai. Întotdeauna tehnologiile noi au stricat ploile celor care erau ancoraţi.

Reporter: Ce efecte are asupra pieţei şi a mediului de afaceri tehnologia blockchain?

Cristian Cârstoiu: Tehnologia blockchain nu este încă în tot şi în toate, legat de aplicabilităţi. Internetul, acum 20 şi ceva de ani şi tehnica de calcul, acum 30 şi ceva ani, când au intrat în piaţă au permis optimizarea unor procese deja existente. Apoi, tehnologia de calcul a inventat interene­tul, deci a optimizat ceva existent în prima fază, apoi a creat ceva care înainte nu exista. Astfel, o tehnologie nouă permite aplicaţii noi, dar în faza a doua, în faza unu optimizează ce exis­tă. Internetul, care a permis mai întâi comunicarea cu uşurinţă - aveam poşta, am trecut la poşta electronică şi am ajuns la e-mail, deci am avut o tranziţie a ceva existent, după care a permis crearea a ceva nou - motoare de căutare, site-uri web, social media, youtube, marketing digital, marketing bidimensional. Blockchain, acum, este în faza unu. Toate direcţiile de utilizare astăzi sunt gândite să optimizeze nişte procese deja existente. Blockchain, mâine, va permite crearea unor lucruri noi care astăzi nu există. Astăzi suntem cu blockchain în faza unu, ceea ce probabil va mai dura câţiva ani, apoi, încet, încet, vor apărea lucruri pe care nu le putem prevedea. Acum vedem aplicaţiile de blockchain de bază, adică criptomonedă - ştim ce este moneda, ştim ce este o tranzacţie financiară, ce este paypal, mi-e uşor să integrez conceptul de monedă virtuală pentru că am toate aceste noţiuni. Ce se va întâmpla peste 10 ani cu acest concept este virtual imposibil să îmi dau seama. Înţeleg tendinţele, dar nu am viziunea unui anumit lucru. Ca subiect, avem trei factori: internet of things, inteligenţa artificială şi blockchain. Momentan, fiecare se dezvoltă în mediul propriu, dar cresc şi la un moment dat, vor apărea zone de confluenţă. Mi-e foarte greu să-mi imaginez, astăzi, cum va arăta un viitor foarte apropiat când toţi aceşti factori vor crea ceva nou. Să luăm, de exemplu, un frigider inteligent care face gheaţă cu un filtru care trebuie schimbat la 6 luni. Cu două săptămâni înainte de schimbare, frigiderul tău, fără ca tu să faci ceva, dă comandă pentru înlocuirea filtrului şi tu te trezeşti acasă cu el în colet. Vezi că beculeţul te avertizează că e timpul să schimbi filtrul şi doar îl înlocuieşti. Genul acesta de informaţie există, dar acest model de transfer de informaţie şi de precomandă nu este încă parte din mediul nostru de gândire şi nu vorbesc doar de România, ci şi de America. Americanul de rând nu se aşteaptă să îi comande frigiderul singur un filtru, dar generaţia millennials da.

În plus, ceea ce nu ştim este ce aşi în mânecă au marile companii de tehnologie, pentru că nu îşi fac publice direcţiile de dezvoltare.

Reporter: În ultima vreme se vorbeşte tot mai des de generaţia millennials. Ce rol are tânăra generaţie în schimbarea mediului de business?

Cristian Cârstoiu: Generaţia năs­cută după anii 1990 vede job-ul altfel. Pentru un milenials job-ul trebuie să fie ceva stimulant, distractiv, să-l provoace. Generaţia mea, cea ante-millennials, a fost cea care popula fabrici şi uzine, iar millennials e omul care populează birouri cu aer condiţionat şi care lucrează pe proiecte cu echipe diverse. Dar millennials nu vrea să lucreze pe proces, ci pe rezultat, cu un program flexibil, fără să fie legat de birou. Genul acesta de atitudine, care ar părea revoluţionar şi impertinent, face parte din modul de gândire - şi dacă vreau să-i ţin pe oamenii aceştia angajaţi în job, nu ca salariaţi, ci implicaţi, trebuie să le ofer un mediu de lucru pe care ei să-l considere prietenos. Poate millennials este mai puţin antreprenorial în sens business, dar este mai antreprenorial în sens social. Din cauza asta, acest mod de a gândi va determina companiile care îi angajează să-şi modifice sistemul de lucru. Dacă am oamenii care lucrează de acasă 8 ore pe zi şi vin doar cât să avem o şedinţă sau o întâlnire cu un client, atunci îmi reduc spaţiul de birouri, pentru că la orice moment am doar jumătate din oameni fizic aici. Pentru restul, eventual plătesc abonamentul de cablu şi lucrăm virtual de acasă, în plus ei nu mai pierd două ore pe zi în trafic. Dar trebuie modificat sistemul de lucru, pentru că acum este gândit să fie toţi prezenţi şi să ponteze. În sensul ăsta avem o legislaţie anacronică. Modelul legislativ, astăzi, este din anii 1980. Buşim astfel tot mediul de afaceri cu o legislaţie inadecvată stilului de muncă, tehnologiei şi tendinţelor.

Reporter: Se confruntă generaţia millennials cu mai multe probleme sau îi este mai greu să prospere decât generaţia părinţilor lor?

Cristian Cârstoiu: Nu, toate generaţiile au prosperat faţă de cele anteri­oare, millennials nu vor face excepţie. Sigur, vor face banii altfel. Părinţii mei s-au mutat de la ţară la oraş, au făcut bani din salarii, bunicii mei au făcut bani din agricultură, iar eu din business. În trei generaţii, în familia mea, s-au făcut bani diferit. Copilul meu va face bani diferit de noi, nu ştiu cum, dar altfel decât am făcut eu.

Reporter: În ce proiecte sunteţi implicat, în prezent?

Cristian Cârstoiu: În momentul de faţă sunt implicat într-un singur proiect mare, făcut din mai multe bucăţele. Ceea ce vreau să fac este să creez un canal de comunicare, un transfer de know-how, din America către România pe zona antreprenorială, pe aspecte punctuale, adică metode moderne de marketing, abordări de secol 21 în recrutare. Plecând de la nevoile din Româ­nia şi oferta din America, să pot să fac această adaptare şi transfer de cunoştinţe, e nevoie de un transformator care să convertească un know-how, să-l conecteze la realitatea de aici.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Interesant interviul, sper că dl.Cristian Cârstoiu chiar are succes antreprenorial în SUA. Tot ce am găsit despre dânsul a fost declarația asta "Din 2013 locuiesc în SUA, unde experiența mea profesională din Romania mă ajută să conduc un centru de afaceri FedEx", adică preia plicuri și le distribuie ?

    Are multe idei interesante, dar cu două afirmații nu pot fi de acord. 

    Acestea: 

    1. Vorbind despre România, spune asta: "Businessul antreprenorial al anilor 1990 a pornit, în special, prin a oferi soluţii la nişte nevoi majore neîmplinite. Oamenii nu aveau nevoie de lucruri şi, astfel, s-a investit mult pe structura de producţie. " 

    Si eu care credeam toți afaceriști români au început prin a aduce TIR-uri cu marfă variată de la Istanbul pentru a fi vândută în talcioc... Poate mă înșel eu...

    2. "Aici, în ţară, există încă o pătură groasă de IMM-uri. " Eu as zice că "pătura" aia este mai degrabă subțire :-( 

    ideia principala este ca in sua oricine . cetatean american poate sasi deschida un cont la anumite banci in bitcoin ,bitcoinul fiind de fapt o valuta fara datorii fara dobinzi fara inflatie este cea mai periculoasa valuta in sens pozitiv are o delimitare de 26000000 de bucati si actioneaza in sens invers ca banii de ex , leu usd etc si reprezinta o iesire pentru marii bogatani in momentele chee cum ar fi crizele mondiale caderi masive pe burse cu a fost cea di 19329 si 2008 ex daca eu am un cont la banca de eur si aflu inainte cu citeva minute ca banca o sa dea faliment eu nu am ce cumpara de respectivii banii in acele minute dar avind contul de bitcoin pot rapid sami salvez valoarea banilor mei .ok

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

07 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9410
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0408
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0873
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6488
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.3997

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro