Criza climatică se agravează, încălzirea globală se accelerează

Un nou studiu de amploare, realizat de aproximativ 60 de cercetători din 17 ţări, avertizează că zece indicatori climatici esenţiali sunt „pe roşu”, semnalând agravarea accelerată a crizei climatice globale. Publicat în revista Earth System Science Data, raportul arată că încălzirea de origine umană a atins un ritm record, cu o creştere medie de 0,27°C pe deceniu între 2015 şi 2024.

• Emisii în creştere, buget în scădere

Emisiile de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon provenit din combustibili fosili, au atins un nou record în 2024, cu o medie anuală de 53 miliarde de tone în ultimul deceniu. În acelaşi timp, particulele poluante din atmosferă, care au un efect temporar de răcire, au scăzut, contribuind la încălzirea netă a planetei. Temperatura globală a crescut deja cu 1,52°C faţă de epoca preindustrială, dintre care 1,36°C sunt atribuite direct activităţii umane, spun autorii. Aceasta apropie dramatic planeta de pragul de 1,5°C stabilit în Acordul de la Paris, considerat limită critică pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. „Bugetul de carbon rămas - cantitatea de dioxid de carbon pe care o mai putem emite pentru a avea o şansă de 50% să menţinem încălzirea sub 1,5°C - s-a redus la doar 130 de miliarde de tone, adică aproximativ 3 ani la ritmul actual de emisii”, avertizează Pierre Friedlingstein (CNRS).

• Nivelul mării creşte accelerat

Raportul introduce şi noi indicatori, precum creşterea nivelului mării, care s-a accelerat dramatic. Între 2019 şi 2024, nivelul a crescut cu 26 mm, faţă de o medie de sub 2 mm/an la începutul secolului XX. În total, oceanul a crescut cu 22,8 cm de la 1900 până în prezent - suficient pentru a spori riscul furtunilor, eroziunii costiere şi dispariţiei unor state insulare mici. „Această creştere va continua chiar dacă am opri complet emisiile azi, dar viteza şi amploarea pot fi limitate doar prin reducerea urgentă a emisiilor”, afirmă climatologul Valerie Masson-Delmotte.

• Semnale de alarmă ignorate

Cercetătorii insistă că situaţia actuală nu este o surpriză pentru comunitatea ştiinţifică, dar este tot mai alarmantă. Fenomenul El Niño, care încălzeşte periodic apele oceanului Pacific, a contribuit la valorile extreme în 2024, dar tendinţa generală este alimentată de activitatea umană. „Totul merge în direcţia greşită”, a declarat Piers Forster, coordonatorul studiului şi profesor la Universitatea din Leeds. Cu toate acestea, el îndeamnă la acţiune, nu resemnare.

• Răspunsuri politice insuficiente

Ministrul francez pentru Tranziţia Ecologică, Agnès Pannier-Runacher, a comentat studiul, insistând că „fiecare tonă de carbon contează” şi că există soluţii tehnologice viabile, dar acestea sunt încetinite de lobby-urile combustibililor fosili. Ea avertizează că mesajul „e prea târziu” este periculos şi neadevărat.

• Tensiuni globale înainte de COP30

Acest raport vine cu mai puţin de şase luni înainte de COP30, care va avea loc în Brazilia. Însă incertitudinile politice, cum ar fi posibila retragere a SUA din Acordul de la Paris, anunţată deja de fostul preşedinte Donald Trump, ameninţă coeziunea internaţională necesară pentru a accelera tranziţia energetică.

Studiul confirmă că depăşirea pragului de 1,5°C este aproape inevitabilă, dar subliniază că viitorul încă poate fi influenţat. Reducerea drastică a emisiilor rămâne cel mai puternic instrument al umanităţii pentru a limita daunele viitoare şi a construi o lume locuibilă pentru generaţiile următoare.