CURTEA INTERNAŢIONALĂ DE JUSTIŢIE: "Sârbii şi croaţii nu au comis genocide unii împotriva celorlalţi"

Sârbii şi croaţii nu au comis genocide unii împotriva celorlalţi în războaiele de destrămare a Iugoslaviei din anii 1991-1995, a decis astăzi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, cerând guvernelor de la Belgrad şi Zagreb să coopereze pentru a acorda compensaţiile corespunzătoare victimelor acelui conflict, scrie AFP.

Preşedintele CIJ, judecătorul Peter Tomka, a declarat, într-o audiere publică: "Croaţia nu a reuşit să-şi dovedească acuzaţiile potrivit cărora a fost comis un genocid" şi nici "Serbia nu a reuşit să dovedească un act de genocid (...) contra populaţiei sârbe. Un genocid presupune intenţia de a distruge un grup, cel puţin parţial".

În cazul sârbo-croat, chiar dacă ambele părţi au comis crime, scopul nu a fost distrugerea celuilalt grup etnic, ci "deplasarea lui prin forţă", a explicat Tomka. Totuşi, magistratul a evocat unele dintre episoadele cele mai negre ale acelui război, precum asediul sârbilor asupra oraşului Vukovar, soldat cu circa 1.600 de morţi, dintre care aproximativ 1.100 civili.

În respingerea acuzaţiilor reciproce de genocid, judecătorii CIJ s-au bazat în principal pe acţiunile juridice desfăşurate de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, îndreptate asupra principalilor responsabili pentru războaiele din 1991-1995. Magistraţii CIJ au subliniat că, în ciuda proceselor pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, niciunul dintre acuzaţi (nici măcar fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici) nu a fost urmărit penal pentru genocid.

De la înfiinţarea sa, în 1946, Curtea Internaţională de Justiţie (care judecă doar diferende între state) a recunoscut un singur genocid: cel comis în 1995 la Srebeniţa (estul Bosniei), acuzând trupele sârbilor bosniaci de uciderea a peste 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani.