De ce nu sunt recunoscute limitele cunoaşterii la BNR?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 11 august 2015

De ce nu sunt recunoscute limitele cunoaşterii la BNR?
CĂLIN RECHEA

Despre economie unii afirmă cu tărie că este ştiinţă. Alţii vin şi completează definiţia cu arta, iar alţii spun, pur şi simplu, că este voodoo, adică ceva care oferă astrologiei o aură de respectabilitate.

Cadrul teoretic după care s-au ghidat deciziile de politică economică în ultimele decenii, keynesismul şi variantele post sau neo ale acestuia, şi-a dovedit gravele deficienţe odată cu declanşarea crizei financiare globale.

În loc să înveţe din greşeli, băncile centrale au "uitat" să-şi asume responsabilitatea pentru "păstorirea" unei bule a creditării fără precedent istoric şi au continuat să caute soluţii pentru stimularea cererii agregate tot prin relaxare monetară, care a luat şi forma extremă a relaxării cantitative.

Cu excepţia relaxării cantitative, Banca Naţională a României a ales acelaşi drum, ignorând aspectele macroprudenţiale ale bulei creditării şi a celei imobiliare şi fără să ia în considerare implicaţiile pentru macrostabilitatea economiei naţionale.

După ani buni de scădere a dobânzii de politică monetară, ajunsă la un minim istoric din cauza conjuncturii externe, economia, cel puţin din punctul de vedere al statisticilor oficiale, pare să se fi angajat pe o traiectorie ascendentă.

Din păcate, "performanţa" nu se resimte şi la nivelul populaţiei. Foarte mulţi români continuă să fie sufocaţi de povara datoriilor acumulate şi nu mai au niciun fel de perspectivă.

Toate aceste semnale indică necesitatea regândirii paradigmei economice, care ar trebui să pornească de la o relaxare fiscală mult peste cea propusă de guvern în recentul Cod Fiscal şi ajustarea corespunzătoare a cheltuielilor publice.

Dar chiar şi relaxarea fiscală propusă de guvern este considerată deosebit de periculoasă, deoarece ar conduce la accentuarea dezechilibrelor bugetare, pe fondul unei cereri agregate care va deveni curând excedentară, odată cu închiderea deviaţiei dintre PIB-ul real şi cel potenţial.

La ultima conferinţă de presă, unde a prezentat raportul asupra inflaţiei, guvernatorul Mugur Isărescu a acordat o atenţie deosebită PIB-ului potenţial, despre care a spus că "se calculează destul de precis" în cadrul unui departament al Băncii Naţionale.

Conform definiţiei din DEX, precis înseamnă "care este limpede, lămurit, clar; care este categoric, sigur". Este destul să comparăm estimările BNR privind PIB-ul potenţial din ultimii ani pentru a observa că nimic nu este categoric sau clar (vezi graficul 1, construit pe baza datelor din rapoartele asupra inflaţiei publicate în noiembrie între 2008 şi 2014; pentru 2015 sunt estimările din august).

În noiembrie 2008, când autorităţile noastre încă negau efectele negative ale crizei globale asupra economiei naţionale, BNR estima o diferenţă pozitivă de 0,43% între PIB-ul real şi cel potenţial în T3 2010.

În noiembrie 2009, diferenţa a fost de -7,09% pentru aceeaşi perioadă din 2010, iar în noiembrie 2010, output-gap-ul, tot pentru T3 2010, era de -6,4%.

După cum se observă, revizuirile, chiar şi pentru perioadele deja trecute, reprezintă singura "constantă", singurul element "clar" pentru un indicator important al deciziilor de politică monetară, mai ales în cadrul strategiei de ţintire a inflaţiei.

Când diferenţa este negativă, adică economia funcţionează sub potenţial, banca centrală poate reduce dobânda de politică monetară pentru a stimula activitatea, fără a pune în pericol ţinta de inflaţie.

Există, însă, o "mică" problemă, pe care băncile centrale au ales să o ignore. "Factorii decizionali privesc output-gap-ul ca pe o măsură a performanţei economice. Cu toate acestea, diferitele metode de calcul pot conduce la rezultate foarte diferite", se arată într-o analiză a băncii centrale din Statele Unite (n.a. "Is the output gap a faulty gauge for monetary policy?", January 2010, EB10-01, Federal Reserve Bank of Richmond).

Economiştii de la FRBR mai arată că "problema fundamentală este aceea că output-gap-ul nu este direct observabil", iar "construirea defectuoasă a unui astfel de indicator poate oferi un ghid greşit pentru politica monetară".

Un avertisment similar au lansat şi economiştii de la Federal Reserve Bank of St. Louis în decembrie 2009 (n.a. "Has the Recent Real Estate Bubble Biased the Output Gap?"), de data aceasta concluziile având o relevanţă deosebită şi pentru economia noastră. "Dacă bula imobiliară recentă a condus la creşterea PIB-ului dincolo de nivelul indicat de aspectele fundamentale ale economiei, atunci este foarte probabil ca şi PIB-ul potenţial să fie supraestimat", se precizează în analiza de la FRBSL.

Creşterea accelerată a creditului neguvernamental de la noi a avut tocmai un astfel de efect, iar frânarea bruscă ne-a trimis într-o recesiune adâncă. În loc să permită corectarea exceselor, autorităţile s-au lansat în cursa datoriilor publice, a căror creştere surclasează, din 2009, atât creşterea PIB-ului nominal, cât mai ales a celui real, conform datelor şi prognozelor de la FMI (vezi graficul 2; estimările sunt pentru perioada 2015 - 2020).

Oare o creşterea reală şi sustenabilă a economiei nu ar fi trebuit să conducă măcar la oprirea creşterii datoriei publice, chiar dacă ponderea acesteia în PIB este destul de redusă, conform standardelor europene? Şi care vor fi implicaţiile unei normalizări a dobânzilor pentru deciziile din cadrul viitorului Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM)?

Reducerea dobânzii de politică monetară a avut un rol fundamental pentru dinamica explozivă a datoriei publice, însă acest aspect, mai ales pe fondul presiunilor de creştere a dobânzilor pe plan internaţional, nu pare să îngrijoreze BNR. Prin stimularea emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale, instituţia de politică monetară a căutat să acopere greşelile grave ale instituţiei de supraveghere şi să sprijine sistemul bancar. Nu poate fi considerat acesta un exemplu clasic al conflictului de interese, care se poate "transfera" şi la CNSM?

Pe de altă parte, dobânzile scăzute şi povara sistemului fiscal descurajează economisirea şi formarea capitalului autohton, baza fundamentală pentru creşterea productivităţii şi a veniturilor populaţiei. Contradicţia evidentă dintre dinamica datoriei publice şi a capitalului intern nu poate fi rezolvată, în numele macrostabilităţii, prin aşa-numitele politici macroprudenţiale. Şi apoi, chiar este dezirabilă macrostabilitatea, aşa cum este ea înţeleasă de autorităţi, pentru o economie care se "luptă" pentru ultimul loc din Europa?

Tot în scopul susţinerii sistemului bancar, BNR a fost de acord şi cu lansarea programului "Prima Casă", deşi condiţiile de creditare nu respectă nici măcar cele mai elementare norme de prudenţialitate.

Modificările ulterioare ale programului au determinat explozia creditelor în lei pentru locuinţe acordate gospodăriilor populaţiei (vezi graficul 3).

Unde este aici prudenţa? Ce măsuri macroprudenţiale sunt necesare pentru a tempera şi opri o astfel de "supraîncâlzire"? Oare situaţia actuală nu ne duce cu gândul la o "zonă crepusculară", unde "pompierii" alimentează focul şi apoi ne avertizează că suntem gata de autocombustie? Apoi, tot ei ne spun că trebuie să ridicăm "ziduri macroprudenţiale" în calea vâlvătăii, chiar dacă aceasta înseamnă sacrificarea perspectivelor economice ale populaţiei.

Dar asta nu este tot. Conform unui studiu recent de la Federal Reserve, "înţelegerea politicilor macroprudenţiale şi a eficienţei acestora este limitată" (n.a. "How Effective Are Macroprudential Policies?", International Finance Discussion Papers, 1136). Adică CNSM va porni la drum fără busolă şi fără hartă, dar va şti drumul către dezvoltare?

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luna trecută la BNR, că "simpla scădere a taxelor nu garantează creşterea economică" şi nu ne permitem "experimente economice". Atunci cum ne permitem "comitet macroprudenţial", când până şi în Statele Unite o astfel de politică este experimentală?

În condiţiile în care verdictul cu privire la evoluţia economiei pe baza diferenţei dintre PIB-ul real şi cel potenţial nu este deloc aşa de precis după cum a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, lecţia oferită de conducătorul Băncii Naţionale este de altă natură.

"Recunoaşterea limitelor cunoaşterii trebuie să-i înveţe pe cei care studiază societatea o lecţie în umilinţă, care ar trebui să-i împiedice să devină complici în dorinţa fatală a oamenilor de a controla societatea - o dorinţă care nu îi transformă doar în tirani pentru ceilalţi, ci îi poate transforma în distrugători ai civilizaţiei", spunea Friedrich August von Hayek în discursul de acceptare a Premiului Băncii Naţionale a Suediei în memoria lui Alfred Nobel. Aceasta este adevărata lecţie de economie.

Departe de a fi determinată doar de calitatea sa de membru al Şcolii Austriece de economie, opinia lui Hayek îşi are rădăcinile în Antichitate. "Sunt mai înţelept deoarece nu cred că ştiu ceea ce nu ştiu", spunea odată Socrate.

BNR nu şi-a asumat niciodată partea de responsabilitate care îi revine pentru "evoluţia" şi "soluţiile" de dezvoltare ale economiei noastre din ultimii 25 de ani.

Poate că un bun început ar fi să recunoască măcar propriile limite ale cunoaşterii şi să nu mai trateze mecanicist un sistem complex care se încăpăţânează să supravieţuiască. Vremea "dezvoltării" planificate a trecut.

Opinia Cititorului ( 18 )

  1. Levreage de 1:200 am un leu mi se dau 200 sa joc pe forex.Contracte futures in care nici vanzatorul nici cumparatorul nu detine marfa (in multe cazuri nici nu stie cum arata) imprumuturi la dobanzi negative cand tot sistemul nostru monetar este construit pentru inflatie, supraproductie, maxim istoric pe burse, firme private care joaca aconomiile oamenilor la cazino(bursa), obligativitatea omului de rand de a cotiza la firme private pentru pensie(pilon 2 Romania), iata reteta perfecta pentru un haos planetar.El va aparea destul de devreme- Solutia- o noua moneda planetara sau reintroducerea standardului aur pentru dolar ,razboi ,hiperinflatie.

    1. Forexul este o fata morgana, un joc de tip Caritas in esenta pentru ca indiferent de cate ori ai castiga la rand si oricat de bun ai fi, la un moment dat inevitabil, iei pozitie gresita si pierzi totul. A demonstrat-o Sima. Omul este construit sa isi doreasca mai mult decat are astfel incat chiar daca are norocul si inspiratia sa castige de mai multe ori la rand, datorita increderii astfel obtinute si a dorintei de mai bine va reinvesti toti bani castigati (sau aproape toti) in plasamentele Forex pana cand la un moment dat ii va pierde (inevitabil). Nimeni nu poate miza la nesfarsit pe pozitiile castigatoare. Forex este un joc cu final "asteptat"/cunoscut. Singura variabila este timpul scurs pana se ajunge la acel final (la unii este foarte scurt, la altii mai lung, dar totusi finit)

      Exista, totusi, unii mai egali decat altii, care castiga tot timpul!

      Vezi Warren Buffett, Soros si altii, nedunoscuti, mult mai bogati ca ei.  

      Buffet nu si-a construit imperiul din castiguri pe Forex.

      Si atunci cineva a inventat stop-loss-ul.... dumbies

      Care adesea nu functioneaza, in special cand iti arde buza mai tare, istetule. Joci sau doar oferi servicii Forex (sau esti angajat la un furnizor de servicii)? Daca joci, spune-mi si mie de cat timp o faci, cati bani ai bagat pana acum si cati ai scos. In alta ordine de idei, stop lossul de care pomesti, "dumbie" era foarte cunoscut de Sima (probabil mai bine decat tine) si nu la impiedicat sa ajunga acolo de unde a plecat (de fapt, chiar mai jos). Dumbies sunt aia ca tine ce se amagesc cu speranta unor castiguri facile si perene.

      Sima e un biet fundamentalist. A avut succes atat timp cat yen-ul s-a apreciat. La începutul schimbării trendului deja făcea dezvăluiri de prin Elveția. Gramatica de-a V-a ar trebui să te preocupe mai mult.

    Este bine sa intelegem ce se petrece in lume dar nu vrem sa recunoastem

    situatia fara iesire a tarii in acest moment: 

    - incet dar sigur statul si tara se indatoreaza cauza fiind consumul 

    in cea mai mare parte pagubos al 

    entitatilor statale, mentinerea unei 

    structure statale supradimensionate care a preluat cu placere reglementarile UE ce 

    corespund unor tari cu posibilitati 

    financiare mult mai mari. 

    - generarea de valoare adaugata in economie este redusa . Cea mai mare transa din valoarea adaugata apartine entitatilor cu capital strain care in mod normal 

    o transfera in tarile de origine. 

    - pe langa capitalul strain legitim 

    tara a fost capusata de expatriati in majoritate de origine asiatica si levantina care profitand de un system admiministrativ impotent si corupt realizeaza cifre de afaceri impresionante ce scapa de fiscalizare. 

    - exista o risipa de resurse din partea statului si s-a indus populatiei idea ca din banii UE vom recladi tara-cei care acceseaza proiecte inutile nu o duc de loc rau. 

    - demagogia si minciuna reprezinta principalele instrumente lae clasei politice. 

    Sunt multe de spus, dar haideti sa mai lasam analizele sophisticate care dovedesc ca suntem destepti si sa ne intoarcem la basics ca sa vedem daca mai avem o sansa cat de mica sa iesim din aceasta gaura neagra.  

    Economia globala a devevit o ecuatie cu prea multe necunoscute si din pacate exista entitati private in stare sa infuenteze semnificativ intregul proces economic. Bancile centrale incearca doar "sa dreaga busuiocul", mergand mai mult pe presupuneri...

    Nu inteleg amestecul de studii de la banci din state cu ce avem noi. Aia au o economie noi avem alta, aia au niste legi noi avem altele. Un talmes-balmes de citate de studii ca sa ce? Sa aratam ca BNR habar n-are pe ce lume e. Aia acolo stau 8 ore la birou ca sa nimic adica. Toti aia buni sunt la ziare sau pe bloguri si la BNR sunt aia care au copiat la BAC. Sau ca sa extind toate bancile centrale s-au vorbit sa ne faca pe toti sclavi. Si uite asa avem scenariu pentru un nou Matrix Revolution. In schimb nicaieri nu vad solutii sau prognoze la criticii BNR carora le-au iesit. Si daca nu le-au iesit au grija sa explice ca nu e vina lor. Si autorul uita un element care nu e trecut in nici un studiu adus ca argument: responsabilitatea. BNR si orice banca centrala cand ia o decizie are in vedere treijde mii de factori si consecinte. Si da, ea lucreaza cu scenarii pentru ca viitorul nu ne e dat sa-l cunoastem. Vad un curent impotriva lui Isarescu de la o vreme care mi se pare cel putin ciudat. Cineva vrea sa-l schimbe cu orice pret.

    1. voi nu intelegeti nimic sunteti doar niste contabili care doriti ca toate moleculele din univers sa fie contabilizate si trecute pe analitice. etete ca nu se poate asta, iar finantele ca si justitia sunt o poezie pura avand o frumusete epica ascunsa . deci pe scurt unii dau drumul la tiparnita si altii se indatoreaza, se creaza inflatia iar din cand in cand se mai fac si "haircut"uri ca sa mai echilibreze situatia, intre timp banii circula si aduc bunastare si dezvoltare economica, sau dezechilibre, razboiaie , coruptie,subdezvoltare, depinde de fiecare cum ii foloseste .

      Drags Gigule SI anume cat domnul Treichl are nevoie de domnul Isarescu nu VA pleca nicaieri. PE de Alta parte domnul Georgescu este cel care este verifa de legatura

    Oare “dezvoltarea” se naste si creste de la sine, ca odinioara Afrodita din spuma marii?

     

    Ideii remarcabile: “ Toate aceste semnale indică necesitatea regândirii paradigmei economice, care ar trebui să pornească de la o relaxare fiscală mult peste cea propusă de guvern în recentul Cod Fiscal şi ajustarea corespunzătoare a cheltuielilor publice.” 

    O exagerare: “Vremea "dezvoltării" planificate a trecut.“ 

    Pot fi puse in aplicare ideiile remarcabile de mai sus fara o planificare, macar cit de cit, sa fie si ea acolo. Mai ales ca peste 90% din procesul de “planificare” este doar gindire. Este ore chiar atit de depasit procesul de a gindi inainte ce trebuie sa facem, ce facem si cum facem? 

    In alta ordine de idei, constatam ca suntem partasi la un nou proces de dezvoltare a tarii. Proces care merge greu, schiopatind, si, cu toate rezultatele statistice remarcabile, aproape deloc in ultimii ani. De acest proces care merge sontic-sontic Executivul pare a fi responsabil. Executivul pare a se ocupa de orice, numai de aceasta cea mai importanta activitate a lui nu. Tara nu s-a dezvoltat indeajuns, nu avem salariul mediu de 1500-2000 de euro/luna, deci o nota proasta pentru Executiv. 

    In acelasi timp am fost partasi la un uluitor proces de nestabilitate/stabilitate financiara. Se poate spune ca am ajuns cu chiu si vai la o stabilitate financiara. Ce-i drept precara, pentru ca daca datorita unor politici negindit-aventuriste dobinzile o iau din nou razna, nu vom avea cum sa platim dobinzile, care daca altadata erau doar 10 mld de euro, acum mi-e groaza sa ma gindesc, in conditii ca in conditiile rele de atunci, cit ar putea fi. Dar pina una alta pentru stabilitatea financiara la care a ajuns, BNR spre deosebire de Executiv pare ca poate primi o nota buna. 

    Stupefiant este faptul ca desi suntem indivizi cu cap mobilat cu creier la inalte standarde, asistam neputiciosi cum resursele tarii si rezultatele muncii noastre iau calea strainatatii, si ca urmare desi “muntii tarii aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta”. 

    N-ar strica niste analize mai la obiect, mai ales ca este cine le face.

    1. SI acum am FI fist in masura datorita inflatiei scazute Sa crestem organic. ASA nu am facut decat Sa NE batem joc de sacrificiile din 2010.

      corect: 10 mld lei

      Nimic nu pare a fi pierdut, inca.

      In actuala situatie cu o economie condusa dupa modelul calificare la locul de munca

      In actuala situatie cu o economie condusa dupa modelul calificare la locul de munca

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro