Crypto

DE LA ŞTEFAN TIPĂTESCU LA CSEKE ATTILAPrefecturile, politizate la nivelul conducerii

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 28 ianuarie

"Funcţia de prefect devine una de demnitate publică. Instituţiile europene au cerut delimitarea între funcţia politică şi partea de specialitate în administraţia publică, iar decizia aparţine României. La 30 de zile de la publicarea ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial, funcţiile de prefect şi subprefect devin de demnitate publică", a spus Cseke Attila.

"Funcţia de prefect devine una de demnitate publică. Instituţiile europene au cerut delimitarea între funcţia politică şi partea de specialitate în administraţia publică, iar decizia aparţine României. La 30 de zile de la publicarea ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial, funcţiile de prefect şi subprefect devin de demnitate publică", a spus Cseke Attila.

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care politizează funcţiile de prefect şi subprefect

Prin actul normativ se înfiinţează şi 42 de posturi de secretar general de prefectură

Ceea ce nu a făcut PSD în nenumăratele guvernări social-democrate pe care le-a avut în ultimii 30 de ani a reuşit noua coaliţie guvernamentală şi parlamentară de centru-dreapta: prefecţii şi subprefecţii devin demnitari numiţi politic.

Practic, PNL, UDMR şi USR- PLUS au realizat ceea ce era consemnat de Ion Luca Caragiale în "O scrisoare pierdută" referitor la funcţia de prefect al judeţului, dar care nu era legiferat, ci mai degrabă era o cutumă: persoana numită în această funcţie este un om al partidului aflat la guvernare, chiar un membru de partid.

Prin noul act normativ adoptat de guvernul Cîţu, la iniţiativa lui Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prefecţii şi subprefecţii sunt scoşi din sfera înalţilor funcţionari publici şi trecuţi în categoria demnitarilor, pentru ca numirea lor politică să nu mai poată fi îm­piedicată de nicio chichiţă legislativă.

Cu toate acestea, premierul Florin Cîţu a declarat după şedinţa de guvern de ieri, în care a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care a fost modificat Codul Administrativ, că "nu este vorba despre o politizare a funcţiei de prefect, ci despre o reaşezare a acesteia, reaşezare prevăzută în programul actualei coaliţii de guvernare".

La rândul său, ministrul Cseke Attila a declarat: "Reglementăm ce avem de fapt, în realitate, în funcţiile de prefecţi şi subprefecţi oameni politici. Terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oamenii politici, prin diverse concursuri organizate ajung în categoria înalţilor funcţionari publici, pentru a exercita în mod temporar aceste funcţii. Conform articolului 123 aliniat 2 din Constituţie, prefectul reprezintă la nivel local guvernul. Guvernul este unul politic, susţinut şi votat în Parlament de o majoritate politică. Din punctul nostru de vedere, funcţia de prefect trebuie să fie politică, mai ales că numirea este făcută de Guvern. La fel şi în cazul subprefecţilor. Din analiza noastră, nu există nicio persoană, în ultimii 30 de ani, care să fi exercitat în vreu judeţ două mandate întregi de prefect sub două guverne politice diferite. Fiecare guvern şi-a dorit să aibă reprezentanţi proprii la nivel local. Actul aprobat astăzi este o reaşezare în normalitatea constituţională despre care vorbim".

După cum observaţi, ministrul Cseke Attila spune că prin noua ordonanţă de urgenţă se termină cu ipocrizia. Curios este că dă lecţii despre ipocrizie unul dintre parlamentarii UDMR în perioada 2016-2020, adică ai formaţiunii politice aliată în acea vreme cu PSD care în urmă cu doi-trei ani vota în Parlament pentru modificarea legilor justiţiei, pentru înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei, acte normative pentru a cărui desfiinţare va vota acum, în noua coaliţie de guvernare.

Demnitatea publică necesară numirii politice

Chichiţa din noul act normativ este tocmai transformarea funcţiei de prefect din înalt funcţionar public în demnitar public, ceea ce le oferă actualilor guvernanţi acoperirea legislativă în faţa instituţiilor europene pentru numirile politice pe care le vor face în următoarele 30 de zile.

"Funcţia de prefect devine una de demnitate publică. Instituţiile europene au cerut delimitarea între funcţia politică şi partea de specialitate în administraţia publică, iar decizia aparţine României. La 30 de zile de la publicarea ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial, funcţiile de prefect şi subprefect devin de demnitate publică", a spus Cseke Attila.

Noul act normativ mai arată că persoanele care vor fi numite, în următoarele 30 de zile, de către Guvern, în funcţiile de prefecţi şi subprefecţi vor fi nevoiţi ca, în maximum un an de la numire să absolve programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

Actul normativ mai prevede că respectiva condiţie privind absolvirea acestor programe se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă "persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat".

Cu alte cuvinte, conform actului normativ aprobat de guvernul Cîţu, ne putem aştepta ca în funcţiile respective să fie numiţi toţi parlamentarii din legislaturile trecute ale actualei coaliţii de guvernare, care nu s-au mai regăsit pe liste, pe locurile eligibile, la alegerile din 6 decembrie 2020.

"Bun" criteriu pentru accesul într-o astfel de demnitate publică, nu-i aşa?

Conform lui Cseke Attila, în acest moment peste 95% dintre prefecţii şi subprefecţii aflaţi în exercitarea mandatului nu au calitatea de înalt funcţionar public.

"Doar patru persoane au această calitate şi au dobândit funcţia respectivă prin concurs. După intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, acestea vor beneficia de mobilitatea funcţiei publice şi vor ocupa funcţii de secretar general de prefectură sau alte funcţii prin ministere, compatibile cu calitatea de înalt funcţionar public", a arătat Cseke Attila.

Nu, nu este nicio eroare. Cei patru prefecţi şi subprefecţi care acum sunt în funcţiile obţinute prin concurs şi sunt înalţi funcţionari publici, îşi vor pierde funcţiile. Pentru că aşa a propus Cseke Attila şi aşa au aprobat membrii Cabinetului Cîţu. Ba chiar, ca să nu rămână pe drumuri, vor fi retrogradaţi în nou înfiinţata funcţie de secretar general de prefectură, ale cărei atribuţii seamănă izbitor de mult cu cele ale actualilor subprefecţi.

Secretarii generali ai prefecturii - 42 de noi sinecuri politice

Astfel, conform actului normativ adoptat ieri de Guvern, la nivelul instituţiei prefectului se înfiinţează funcţia de secretar general al instituţiei prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public, subordonat nemijlocit prefectului şi absolvent de studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice.

Mai bine spus, Guvernul a decis înfiinţarea a încă 42 de posturi în fiecare judeţ, bine remunerate, pentru care vor fi organizate concursuri, de către viitorii prefecţi şi subprefecţi numiţi politic. În aceste condiţii, este posibil ca şi viitorii secretari generali ai prefecturilor să provină şi ei tot din membrii partidelor politice din coaliţia de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR.

Practic, guvernul Cîţu a decis ieri, la propunerea reprezentantului UDMR, politizarea în întregime a conducerii prefecturilor din cele 42 de unităţi administrativ-teritoriale ale ţării.

Mai mult, pentru a da forţa necesară conducerii politice a prefecturii, la nivelul acesteia va funcţiona un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale.

Un studiu efectuat în 2018 si publicat de Hotnews arăta că potrivit indicatorilor Băncii Mondiale (Worldwide Governance Indicators), politizarea statului reprezintă cauza majoră a instabilităţii şi lipsei de eficienţă.

În sursa citată se arată că în coformitate cu Indexul Patronajului Politic , nivelul patronajului politic în România anului 2015 ne situa pe al doilea loc în acest neplăcut top, după Grecia. Indexul Patronajului Politic urmăreşte atât prevalenţa fenomenului, cât şi profunzimea acestuia. Dezvoltat de Petr Kopecky, indexul se bazează pe o chestionare cu experţi naţionali din mediul academic, societate civilă/jurnalişti şi funcţie publică, prin care se evaluează gradul de patronaj politic în fiecare ţară pe niveluri instituţionale (grad de profunzime al fenomenului) şi pe diverse sectoare de politici publice (grad de răspândire).

Obiectivele instituţionale, blocate de oportunitatea politică

Conform studiului publicat în 2018 de Hotnews, patronajul politic este mai mare la nivelul administraţiei publice centrale decât la cel local sau al deconcentratelor, explicaţia fiind proximitatea faţă de puterea politică. "Cu toate acestea, în România se poate observa cam acelaşi grad de politizare la nivelul Guvernului şi cel al administraţiilor publice locale. Ţinând cont de dimensiunea în creştere a corpului funcţionarilor publici din România, politizarea acestor funcţii poate fi un levier extrem de important pentru consolidarea organizaţiilor de partid (prin recompensa unui post) şi pentru corupţie şi sifonarea resurselor publice (prin controlul unor instituţii şi departamente cheie)", se arată în studiul citat.

Documentul identifică trei motive principale pentru care politizarea afectează capacitatea instituţională: implicare unui personal mai slab pregătit decât cel ce ar fi ocupat poziţiile respective în manieră competitivă; antrenarea unei instabilităţi crescute cauzată de condiţionarea faţă de patronajul politic schimbător; subordonarea activităţii de serviciu intereselor şi obiectivelor patronului politic (fie el persoană sau organizaţie politică în ansamblul ei).

Practic, se poate spune că prin actul normativ adoptat ieri cel puţin patru prefecţi sau subprefecţi care sunt înalţi funcţionari publici şi au obţinut poziţia respectivă prin concurs vor fi schimbaţi pe criterii politice. În privinţa viitorilor subprefecţi, sinecura este clar condiţionată de activităţile pe linie de partid, dacă ei vor fi numiţi - aşa cum prevede actul normativ - dintre foştii parlamentari care ori nu au prins un loc eligibil, ori nu au câştigat un nou mandat la alegerile din 6 decembrie 2020.

Dincolo de competenţe profesionale, există şi divergenţele de obiective de carieră: dacă funcţionarii publici urmăresc obiectivele instituţionale, politicienii convertiţi în demnitari se axează mai degrabă pe următoarea oportunitate politică. Eforturile vor fi aşadar dimensionate pe axe diferite: instituţional versus deservirea patronajului politic, fapt care va avea efecte în buna funcţionare a serviciilor publice deconcentrate şi a prefecturilor.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Se liberalizeaza si mai mult abuzurile politicului care si pana acuma a fost o catastrofa pentru tara si mai ales pentru oameni.

    cauta pe youtube: Ciclul Creditului Credit Cycles Business Cycles and Missallocation

    1. spammer tampit

      moara stricata, repeti peste tot acelasi lucru

      de ce scrii in engleza? nu toti vorbesc engleza 

    PNL, chiar e o idee buna politizarea aparatului administrativ?

    cat de liberala e ideea asta? ... o luati si voi pe campii ?  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

01 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4299
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6469
Gram de aur (XAU)Gram de aur227.1710

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro