Deficitul bugetar urcă la 3,4% din PIB, Guvernul creşte cheltuielile, iar BNR frânează relaxarea monetară

Guvernul interimar din ultima lună de primăvară a continuat politica anterioară a Cabinetului Ciolacu, şi a recurs la majorarea cheltuielilor bugetare, prin alocarea către autorităţile locale, discreţionar, a unor sume importante din Fondul de rezervă bugetară, dar şi la suplimentarea unor sume destinate investiţiilor strategice în infrastructură, educaţie, energie şi transport.

Una dintre cele mai importante alocări din luna mai din Fondul de Rezervă al Guvernului este aceea de 484 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Este vorba despre următoarele proiecte de investiţii: extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova - 250 de milioane de lei; modernizarea Aeroportului ”Transilvania” Târgu Mureş - 108,3 milioane de lei; extinderea şi modernizarea terminalului pentru pasageri la Aeroportul Internaţional Maramureş - 65 milioane de lei; dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii aeroportuare a Aeroportului Satu Mare - peste 60 de milioane de lei. Banii respectivi au fost alocaţi de la bugetul de stat de guvern pentru a acoperi cheltuielile realizate la proiectele respective după data de 31 decembrie 2023, termen limită până la care acestea ar fi trebuit finalizate deoarece erau finanţate din Cadrul financiar european multianual 2014-2020(+3).

Executivul interimar condus de Cătălin Predoiu a mai alocat luna trecută din Fondul de Rezervă 3,5 milioane lei, prin suplimentarea bugetului iniţial alocat, pentru sprijinirea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor. Totodată Guvernul a majorat cu 7,5 milioane de euro fondurile alocate de la bugetul de stat pentru un proiect derulat în colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care prevede construcţia de grădiniţe.

În afara acestor alocări de la Fondul de Rezervă, din bugetul de stat au mai fost alocate diferite sume exproprierile necesare pentru realizarea proiectelor de autostrăzi, dar şi pentru realizarea unor proiecte energetice. Totodată, Executivul a aprobat luna trecută bugetul Companiei Naţionale de Investiţii pentru anul 2025, ce prevede surse de finanţare în valoare totală de 6,6 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei credite bugetare şi 3,9 miliarde lei credite de angajament pentru implementarea unor proiecte publice majore.

Pentru a susţine aceste eforturi investiţionale şi cheltuieli curente în creştere, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să apeleze la pieţele de capital. Potrivit datelor prezentate la finalul lunii mai 2025 de Ministerul Finanţelor, în cadrul programelor TEZAUR şi FIDELIS românii au investit, în primele cinci luni ale anului, peste 22 miliarde lei, din care peste 13 miliarde prin TEZAUR şi circa 9 miliarde lei prin FIDELIS.

Cu toate acestea, dinamica veniturilor nu a putut contrabalansa complet creşterea cheltuielilor bugetare, care au atins 320 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. În acelaşi timp, veniturile au crescut cu 14%, ajungând la 256 miliarde lei. În acest context, din datele preliminare ale Ministerului Finanţelor deficitul bugetar s-a menţinut la un nivel ridicat, atingând 3,4% din PIB la finalul lunii mai, doar marginal sub nivelul de 3,41% înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Această presiune bugetară, asociată cu o activitate economică slabă în primul trimestru - când PIB-ul a crescut cu doar 0,2% în termeni anuali, a pus o povară suplimentară asupra politicii monetare. În acest cadru, membrii Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa sa din 16 mai, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an şi să păstreze neschimbate facilităţile de creditare şi depozit. Această decizie a fost luată în contextul unei inflaţii care a coborât uşor la 4,85% în aprilie, dar care rămâne volatilă şi cu un orizont de reducere lent, influenţată de factori precum scumpirea alimentelor şi incertitudinile privind preţurile energiei. De altfel, rata inflaţiei CORE2 ajustat, un indicator esenţial pentru evaluarea tendinţelor fundamentale, a scăzut într-un ritm mai lent decât se anticipa, menţinând presiunea asupra deciziilor de politică monetară.

În paralel, contextul extern şi cel politic intern au contribuit la tensionarea pieţei financiare. Perioada electorală prelungită şi instabilitatea politică au determinat ieşiri de capital, au amplificat volatilitatea cursului de schimb şi au dus la creşteri ale randamentelor titlurilor de stat, în special pentru maturităţile scurte. Aceste evoluţii au complicat suplimentar misiunea BNR, care trebuie să menţină echilibrul între stabilitatea preţurilor şi sustenabilitatea finanţării bugetului de stat.

Pe fundalul acestor dezechilibre, datoria externă totală a României a continuat să crească, atingând potrivit BNR la finalul lunii martie 205,4 miliarde euro, în timp ce datoria pe termen lung a crescut cu 1,2%. În paralel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,6 miliarde euro în primul trimestru, comparativ cu 4,2 miliarde în aceeaşi perioadă a anului anterior. De asemenea, investiţiile străine directe au scăzut semnificativ în primele trei luni ale anuluit 2025, la 1,67 miliarde euro, faţă de 2,48 miliarde în trimestrul I al anului trecut, ceea ce reprezintă un semnal de răcire a apetitului investitorilor pentru piaţa românească, conform precizărilor făcute de banca centrală.

În aceste condiţii, BNR a fost nevoită să păstreze o politică monetară prudentă, semnalând că menţinerea echilibrelor macroeconomice va depinde în mod critic de o consolidare bugetară coerentă, de atragerea fondurilor europene şi de o corectă calibrare a mixului de politici fiscale şi monetare. În lipsa unei astfel de abordări, presiunile inflaţioniste şi tensiunile de pe pieţele financiare riscă să devină tot mai greu de gestionat, afectând în final stabilitatea economică şi capacitatea statului de a finanţa reformele şi investiţiile asumate.