Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

Depunătorii, în crescătorii administrate de bănci

VERONICA PLĂCINTESCU, ALEXANDRUL SÂRBU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Depunătorii, în crescătorii administrate de bănci

Luminiţa Ristea, Nexia: "Noi nu avem o relaţie de parteneriat cu băncile, ci una de stăpân-sclav"  

Dan Schwartz: "Nu văd de ce se transferă povara salvării băncilor către persoanele care au depozite peste plafonul de garantare"

Propunere: Deponenţii să fie reprezentaţi în consiliile de administraţie ale băncilor

Decizia autorităţilor europene să impună participarea deponenţilor negarantaţi la salvarea băncilor falimentare dă un înţeles foarte urât aşa-zisei tendinţe civilizatoare în banking: lupta pentru creşterea bancarizării, susţinută de toate guvernele. Bancarizarea presupune eliminarea numerarului şi înlocuirea sa cu bani scriptici, reprezentaţi prin card.

Pretextul este că, prin derularea de operaţiuni bancare, se reduce evaziunea fiscală şi se combate spălarea de bani şi finanţarea terorismului. În treacăt fie spus, terorismul este întotdeauna finanţat de un stat şi îndreptat împotriva altuia.

Totodată, renunţarea la cash ar trebui să ne facă viaţa mai comodă, pentru că nu mai este nevoie să ne plimbăm cu teancuri de bani după noi, după cum ni se sugerează.

Ce nu ne spune, însă, niciun oficial naţional sau al Uniunii Europene (UE) este că, punându-ne toţi banii în bănci, creştem probabilitatea să ne vedem numele pe lista celor care trebuie să pună umărul la recapitalizarea lor. Probabilitate foarte ridicată, având în vedere situaţia precară a instituţiilor de credit europene.

Eforturile de scoatere din circulaţie a numerarului nu constau doar în promovarea de mesaje care să convingă cetăţenii să renunţe la cash, ci include şi acţiuni coercitive.

Astfel, în anul 2011, autorităţile din Italia au adoptat o "măsură de austeritate", aşa cum punctează presa internaţională, prin care s-au limitat tranzacţiile în numerar ale rezidenţilor, la cel mult 1.000 de euro, în doar câteva luni coborând plafonul de la 5.000 euro. Potrivit oficialilor italieni, acest lucru era menit să combată evaziunea fiscală şi să reducă deficitul bugetar cu 20 miliarde euro. Începând cu 2011, în Grecia, orice tranzacţie de peste 1.500 euro între persoane juridice sau între persoane fizice şi companii, este considerată ilegală.

În toamna anului trecut, Spania a luat o hotărâre similară, interzicând tranzacţiile în numerar cu sume de peste 2.500 euro, tot cu pretextul combaterii evaziunii fiscale, nota Bloomberg la momentul respectiv.

O propunere legislativă din Mexic, anunţată tot anul trecut, viza limitarea oricăror tranzacţii în numerar la aproximativ 7.700 dolari, pentru achiziţii de automobile, ambarcaţiuni, avioane şi bunuri de lux, relatează presa internaţională.

În Belgia, la începutul anului trecut, se discuta diminuarea plafonului de plăţi în numerar, de la 15.000 euro, la 5.000 euro, urmând ca, din 2014, să fie redus la 3.000 euro, potrivit unui secretar de stat belgian, care susţinea că măsura vizează diminuarea evaziunii fiscale.

MFP vrea să coboare plafonul pentru plăţile în numerar ale companiilor

Şi autorităţile noastre au în vedere demersuri în acest sens.

La finele lunii martie, Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), anunţa că instituţia pe care o reprezintă intenţionează să micşoreze plafonul de plăţi în numerar între persoane juridice, de la 10.000 lei, la 2.000 lei. Între timp, însă, cu respectivul proiect nu s-a mai întâmplat nimic, potrivit reprezentanţilor ministerului, care ne-au transmis că dacă proiectul s-ar fi apropiat de concretizare, ar mai fi apărut anunţuri, pentru a pregăti firmele înregistrate la noi în ţară de această posibilă schimbare. Oficialii MFP ne-au mai spus că, deşi s-a vehiculat la un moment dat în presă că ar exista o intenţie de limitare a plăţilor inclusiv între persoane fizice, această informaţie nu are fundament.

Experţii în fiscalitate din ţara noastră nu privesc cu ochi buni astfel de posibile modificări, despre care susţin că ar fi nu doar lipsite de etică, dar şi de constituţionalitate.

Firmele sunt deja subjugate de sistemul bancar, iar o forţare a persoanelor fizice să efectueze diverse tranzacţii prin bănci ar fi neconstituţională, ne-a precizat Luminiţa Ristea, managing partner la firma de consultanţă şi audit Nexia. Domnia sa a declarat: "Nu ar trebui să poată nimeni să îţi bage mâna în buzunar şi să îţi impute când să plăteşti cash şi când prin card. Ar fi neconstituţional. Noi oricum nu avem o relaţie de parteneriat cu băncile, ci una de stăpân-sclav".

Invocarea luptei împotriva evaziunii fiscale este doar un pretext pentru care autorităţile decid să micşoreze plafonul plăţilor în numerar, ne-a spus şi expertul fiscal Dan Schwartz. Domnia sa consideră că obligarea persoanelor fizice să îşi efectueze plăţile prin bancă ar pune o presiune suplimentară asupra lor. Dan Schwartz ne-a declarat: "Transferul către bănci a acestui business înseamnă să pui un cost pe contribuabili, în special pe contribuabilii persoane fizice, care ar trebui să suporte comisioane, pe care, dacă ar plăti în numerar, nu le-ar suporta. Este un transfer de la stat către plătitorul de taxe. Nu văd de ce se transferă povara salvării către persoanele care au sume peste plafonul de garantare. Acest lucru mi se pare inacceptabil. Dacă o bancă este falimentară, atunci să falimenteze. Dacă deponenţii vor să devină acţionarii instituţiei de credit în cauză şi să o cumpere, atunci aceasta ar trebui să fie opţiunea lor. Dar să îţi impună statul, prin lege, aşa ceva, mi se pare o limitare a libertăţii de decizie. Adică, pe de o parte, respect legea şi îmi pun banii în bancă, iar pe de alta, dacă banca dă faliment, tot eu trebuie să plătesc pentru a o salva. Limitarea plăţilor în numerar nu îmi par măsuri reale de combatere a evaziunii fiscale. Până la urmă, o asemenea decizie, poate veni ca pretext, pentru a transfera mai mult business la bănci. Aceasta ar fi o afacere pe care băncile ar câştiga-o fără nici cel mai mic efort".

Dan Manolescu preciza, în urmă cu nouă luni, că MFP intenţionează să limiteze plăţile cu numerar între persoanele juridice. La momentul respectiv, domnia sa declara: "Există din 1996 Ordonanţa de Guvern nr. 15, care a fost modificată de-a lungul timpului, şi care stabilea diverse obligaţii legate de plata prin bancă între companii. Avem în acest moment o obligativitate a societăţilor comerciale de a nu face plăţi în numerar mai mari de 10.000 lei pe zi şi mai mari de 5.000 lei către un singur agent economic, cu o singură excepţie, anume a operatorilor de cash&carry. Se intenţionează ca, în această zonă a relaţiilor între comercianţi, la acest moment, să fie redus acest plafon care în prezent este de 10.000 de lei, la o limită de 2.000 de lei pentru a stimula şi a împinge agenţii economici să facă plăţi între ei prin sisteme bancare. De asemenea se urmăreşte şi o extindere a zonei de aplicare a acestei limitări de la o persoană juridică la alta şi la comercianţi, în general. Pe proiectul de ordonanţă, pe care îl avem în vedere, sunt supuse acestei reglementări nu doar plăţile către persoane juridice, ci şi plăţi între persoane juridice şi persoane fizice autorizate, persoane care desfăşoară activităţi comerciale, în general".

Alin Iacob, AURSF: "Nu acţionarii băncilor sunt cei care pun la dispoziţie resursele într-o proporţie majoritară, ci deponenţii"

Un demers care ar oferi deponenţilor un cuvânt de spus cu privire la activitatea băncilor vine din partea lui Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF). Domnia sa doreşte să propună autorităţilor adoptarea unei reglementări europene care ar putea conduce la reprezentarea deponenţilor băncilor în consiliul de administraţie al respectivelor instituţii de credit. Domnia sa ne-a declarat: "A fost o idee în cadrul «Lunii Pieţei Unice» (n.r. perioadă în care cetăţenii Uniunii Europene pot să propună idei cu privire la dezvoltarea pieţei comunitare). Eu am propus ca deponenţii să fie reprezentaţi în cadrul consiliului de administraţie al băncilor, pentru că există şi o susţinere din partea unui oficial al Comisiei Europene, iar argumentul oferit, pe lângă cel moral, este că majoritatea resurselor utilizate de sistemul bancar românesc provine de la deponenţi. Nu acţionarii sunt cei care pun la dispoziţie resursele într-o proporţie majoritară, ci deponenţii. Aceştia sunt cei care asigură funcţionarea băncilor. Directiva 2013/36 a Uniunii Europene aduce argumente în acest sens şi susţine că autorităţile naţionale trebuie să ia măsurile necesare pentru a susţine interesele deponenţilor şi a investitorilor. AURSF susţine necesitatea implementării şi la noi, în legislaţia naţională, a acestei prevederi. Este discutabil de unde anume va proveni acest reprezentat, importantă fiind calificarea profesională a acestuia". Alin Iacob ne-a precizat că asociaţia pe care o conduce urmează să aibă o dezbatere la Ministerul Finanţelor Publice, în vederea implementării acestei directive.

Opinia Cititorului ( 10 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Nu se mai pot posta comentarii la toate articolele?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. evident ca Herr Iacob, acest razboinic al luminii, si-ar dori sa se trezeasca numit in niste CA din partea "deponentilor" de unde sa poata sa mai suga cate ceva...exact cum prezentantii asociatiei actionarilor FP prosteau batranii sa-si vanda actiunile la 0.4 cu 2 luni inainte de listare....

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      La ce articole nu ati putut comenta?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      la cel cu IMPACT-ul; am postat doua comentarii dupa care nu s-a mai putut posta

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    populism ieftin, domnilor. deciziile le iau cei care isi asuma riscurile mari, nu cei care asigura resursele. exista riscuri si pentru deponenti dar acestea sunt mai mici si nu justifica implicarea in procesul de decizie. Dupa cum nici toti acctionarii nu sunt reprezentati in CA ci doar cei semnificativi.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. devine mai putin riscant sa investesti la bursa decat sa depui banii in depozite

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Gresit; nu este corect/legal si loial ca cei care asigura numerarul bancilor, mai ales acum in perioada de criza - cand bancile mama, dupa ce au supt bine-mersi in perioada de boom, nu mai asigura finantare, din contra - repatriaza capital;deci cei care alimenteaza bancile pentru a-si continua activitatea, ei sa fie cei jefuiti.

      Este ca-n proverbul: la greu,dai cu biciul in calul care trage...... 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Bancile, ca si chioscul de la colt, exista pt profit nu pentru loialitate. Daca vrei loialitate ia-ti un caine. De unde stii ca repatriaza capital? In afara de ziaristi cretini care nu inteleg nimic, ai cifre? Cand dai imprumut unui prieten exista riscul de nu iti vedea banii inapoi. La banca e la fel, si primesti dobanda in schimbul acestui risc pe care ti-l asumi. De ce crezi ca ai primi ceva (dobanda) daca nu ar exista un risc? pentru ochii tai frumosi? daca banca doar ti-ar pastra banii, ar trebui sa platesti tu pentru acest serviciu, nu sa primesti dobanda. Proletariatt, trezeste-te. A rasarit soarela capitalismului dar trebuie sa deschizi si ochii sa-l vezi :)

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      si hai sa protestam pentru platile cu numerar, ca sa incurajam afacerile la negru...doar cei care au ceva de ascuns au o problema cu platile bancare. dar ne place sa fim manipulati si sa uram bancile...jos capitalistii...noi vrem inapoi in comunism unde era cald si bine si nu trebuia sa gandim mult ca erau altii care gandeau pentru noi...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Stimata doamna, normal ca va deranjeaza sa platiti comisioane sau alte speze bancare, dvs sau mai exact sotul sef fisc ilfov a fost sau mai este arestat pt "comisioane" a se citi spaga..., asa ca ciocu mai mi din partea dvs, putin bun simt n-ar strica...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS