DEZASTRUCE Oltenia - pierderi de peste un miliard de lei, în 2018

Ziarul BURSA #Companii /

Acţionarii societăţii ar urma să hotărască, în şedinţa convocată pentru 1 iulie, demiterea directorului general Sorinel Boza 

Niciodată Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, cu peste 13.000 de angajaţi, nu s-a aflat într-o situaţie mai grea decât acum. Conducerea companiei a încercat pe cât posibil să amâne publicarea cifrelor care anunţă dezastrul. Un document oficial arată că există un risc ridicat privind onorarea obligaţiilor pe termen scurt şi că există o "incertitudine semnificativă" privind capacitatea companiei de a-şi continua activitatea, relatează Hotnews.

Oprirea activităţii ar avea consecinţe negative uriaşe. Pe lângă faptul că ar fi puse în pericol locurile de muncă a peste 13.000 angajaţi, plus a încă multe mii din firme gorjene, dependente de această companie, ar apărea mari probleme şi în privinţa securităţii energetice. Compania asigură circa 25% din consumul naţional de energie. Nicio guvernare nu a luat vreo măsură pentru dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie, bazate pe alte surse, în afara celor pe cărbune. Nici măcar o actualizare a strategiei energetice nu a fost aprobată. Există o schiţă, dar nu are decât valoarea unei simple hârtii.

Continuarea activităţii este pusă sub semnul întrebării, potrivit unui raport al auditorului independent. "Atragem atenţia asupra Notei 34 «Continuarea activităţii» la situaţiile financiare, care menţionează faptul că, în principal din cauza creşterii imprevizibile a preţului certificatelor privind emisia de gaze cu efect de seră, Societatea înregistrează la 31 decembrie 2018 o pierdere de peste 1,1 miliarde lei şi prezintă active curente nete negative în sumă de 1.498,1 milioane lei. De asemenea, indicatorii financiari asumaţi prin contracte de credit bancar nu sunt îndepliniţi. Aceste aspecte conduc la un risc ridicat privind posibilităţile Societăţii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. Aceste condiţii, împreună cu datele prezentate în Notă, indică existenţa unei incertitudini semnificative cu privire la capacitatea Societăţii de a-şi continua activitatea", se arată în raportul auditorului independent.

Acţionarii companiei, Ministerul Energiei fiind majoritar, au luat act pe 27 mai (imediat după alegeri) de raportul consiliului de supraveghere aferent anului 2018, document care arată că pierderile pe anul trecut au depăşit 1 miliard de lei. Până atunci, aceste cifre nu au fost cunoscute public.

Ministerul Energiei, controlat acum de ALDE, prin Anton Anton, a cunoscut situaţia dezastruoasă, însă nu a luat nicio măsură pentru a nu se ajunge aici. De altfel, în octombrie anul trecut, chiar Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a fost rectificat bugetul companiei, fiind estimată o pierdere de 975,3 milioane lei, după ce în aprilie fusese prevăzut un profit de 70 de milioane lei. Iniţiatorul Hotărârii de Guvern a fost Ministerul Energiei, acţionarul majoritar.

Şefii companiei dau vina pe costurile foarte mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon. Acestea trebuie achiziţionate obligatoriu, anual, pentru a obţine dreptul de funcţionare, în condiţiile în care compania este un mare poluator. În cazul CEO, au ajuns să depăşească 40% din cifra de afaceri.

Într-adevăr, certificatele sunt scumpe, însă au existat o serie de atenţionări, inclusiv la nivelul ministerului, legate de faptul că managementul companiei ar fi refuzat achiziţionarea lor când erau mai ieftine.

De altfel, există un raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei care ar arăta că modul în care au fost achiziţionate certificatele a creat un imens prejudiciu companiei. În urma unei solicitări făcute de HotNews.ro, Ministerul Energiei a răspuns că au fost descoperite fapte care intră sub incidenţa legii penale, motiv pentru care a fost aprobată sesizarea organelor de urmărire penală, iar potrivit unor sesizări transmise în cursul anului trecut către Ministerul Energiei, intrate în posesia HotNews.ro, managementul companiei ar fi refuzat să aprobe achiziţionarea de certificate pentru anul 2017, când preţul lor varia între 4 şi 7 euro. Certificatele au fost achiziţionate cu întârziere, când preţul lor deja urcase la o medie de 12,5 euro.

Într-o şedinţă a acţionarilor convocată pentru 1 iulie, va fi discutat raportul Corpului de Control. Tot atunci, se aşteaptă demiterea directorului general Sorinel Boza.

Culmea este că directoratul companiei se laudă cu îndeplinirea indicatorilor de performanţă. Însă, cu cei raportaţi la bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat, cel care a indicat pierdere de peste 975 milioane lei, după o estimare iniţială care arăta profit de 70 milioane lei. Directoratul spune, potrivit unui comunicat de presă, că raportat la valorile iniţiale ale BVC - 2018, gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă ai membrilor Directoratului CE Oltenia a fost de 77,36%. În urma actualizării indicatorilor în corelaţie cu BVC - 2018 rectificat, aprobat de Guvern, a rezultat un grad de îndeplinire de 95,05%. Este, într-adevăr, o performanţă să obţii o pierdere de peste 1,1 miliarde lei.

Complexul Energetic Oltenia a avut probleme şi cu achiziţionarea certificatelor pe 2018. Nu avea suficienţi bani, motiv pentru care s-a împrumutat, în aprilie, cu 500 de milioane de lei, de la 6 bănci. Împrumutul a fost făcut rapid, compania fiind presată de timp, în condiţiile în care trebuia să cumpere certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

Rămâne de văzut cum va acoperi acest împrumut. Cele şase bănci care au avut încredere să acorde împrumutul sunt: Alpha Bank România (50 milioane lei), BCR (120 milioane lei), Eximbank (80 milioane lei), Banca Transilvania (50 milioane lei), CEC Bank (100 milioane lei) şi Raiffeisen Bank (100 milioane lei).

Nici anul acesta nu a început foarte bine. Reamintim că în iarnă, minerii au intrat în grevă spontană, oprind activitatea, din cauza salariilor mici. Criza de la CE Oltenia a durat câteva zile, până când conducerea companiei a aprobat majorarea salariilor. Practic, atunci s-a declanşat o criză în sectorul energetic, crescând foarte mult importurile. Cu foarte mare greutate a fost oprită acea grevă.

CE Oltenia a transmis că nu se află sub incidenţa art. 15324, respectiv activul net al societăţii nu s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris.

Societatea a transmis: "Rezultatele anului 2018 au fost negative (pierdere de 1,1 miliarde de lei) din cauza diferenţelor de curs valutar aferente creditelor de investiţii pentru îndeplinirea cerinţelor de mediu impuse de UE şi, în principal, din cauza exploziei preţurilor certficatelor de CO2 (2018 a fost anul record pentru piaţa certificatelor de carbon - EU ETS, conform informaţiilor despre modificările preţurilor pe pieţele globale de carbon, actualizate de catre Argus Emissions Markets, valoarea triplându-se în cursul anului, ajungând la cel mai mare preţ de închidere, din august 2008 până în prezent). Suma plătită de CE Oltenia pentru certificatele aferente energiei produse în anul 2018 reprezintă peste 45% din cifra de afaceri a companiei. Raportat la evoluţia preţului certificatelor de CO2, Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2018 a fost rectificat în baza datelor existente la momentul respectiv. Este important de precizat că, din punct de vedere operaţional, fără aceste cheltuieli cu CO2, CE Oltenia a încheiat anul 2018 cu rezultat din exploatare pozitiv (în valoare de 225 mil lei), ceea ce indică stabilitatea în modul operaţional de funcţionare al acestui operator economic. În vederea rezolvării problemei certificatelor de CO2 pentru anul 2019, CE Oltenia împreună cu Ministerul Energiei, Transelectrica, OPCOM şi Consiliul Concurenţei au demarat un proiect pentru identificarea unei scheme de sprijin. Chiar dacă efortul financiar necesar achiziţiei certificatelor de CO2 a fost de peste un milliard de lei, CE Oltenia a respectat termenul de conformare şi are o situaţie financiară stabilă, având încheiate contracte de vânzare energie electrică pentru anul 2019 de 10,1 TWh, înregisând zero datorii restante faţă de bugetul consolidat al statului şi achitând toate obligaţiile financiare către instituţiile bancare, conform prevederilor contractuale. Situaţiile financiare ale CE Oltenia arată clar că societatea nu înregistrează datorii restante la stat, acestea putând fi consultate pe site-ul companiei. De asemenea, chiar dacă situaţia financiară a fost grav afectată de costurile certificatelor de CO2, acestea nu au influenţat acordarea veniturilor salariale şi adaosurilor financiare prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, respectiv, administraţia şi-a asumat şi respectat creşterea veniturilor de natură salarială în 2018 faţă de anul anterior, stabilită de comun acord cu partenerii sociali. Referitor la aspectele semnalate în Raportul auditorului independent, acestea sunt similare anilor anteriori în care societatea a înregistrat pierderi.

În ceea ce priveşte prevederile Legii nr.31/1990 - legea societăţilor comerciale, CE Oltenia nu se află sub incidenţa art. 15324, respectiv activul net al societăţii nu s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, acesta fiind de aproximativ 2,3 ori mai mare decât capitalul social subscris".

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConferinţa PPTT 'Specialistii ferestrelor, fatadelor si sticlei'
Cabinet de avocatTMPS