DIICOT extinde urmărirea penală în dosarul Nordis

Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală în dosarul Nordis, în care au fost reţinute 11 persoane, între care Laura Vicol, fost deputat PSD, şi soţul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, pentru mai multe infracţiuni grave, printre care constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, potrivit DIICOT.

Măsura vizează administratorii unui grup de firme, inculpaţi în cauză, precum şi patru societăţi comerciale, toate urmărite penal, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în cazul unor acte materiale noi, explică procurorii.

50 de noi plângeri au fost făcute de 109 păgubiţi, iar prejudiciul suplimentar depăşeşte 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro şi 17.000 de dolari, precizează DIICOT.

De asemenea, procurorii au dispus extinderea urmăririi penale pentru o infracţiune distinctă de înşelăciune, ca urmare a plângerii unei societăţi comerciale, cu un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de lei, adaugă sursa.

În 4 februarie 2025, 11 persoane, între care Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă, au fost reţinute pentru infracţiunile menţionate, iar în ziua următoare Poliţia Română a dispus sechestrul asigurător asupra a 201 imobile, cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni, precum şi blocarea a 48 de conturi bancare, conform informaţiilor publice.

Zece zile mai târziu, Vladimir Ciorbă a scăpat de arestul preventiv şi a fost plasat sub control judiciar, iar în cazul Laurei Vicol instanţa nu a mai stabilit nicio măsură preventivă, toţi ceilalţi inculpaţi fiind puşi în libertate, iar alţi trei aflându-se sub control judiciar pentru 60 de zile, potrivit deciziei ICCJ.

În octombrie 2025, DIICOT anunţa că în dosar erau 700 de plângeri şi 850 de păgubiţi, iar prejudiciul pentru înşelăciune era estimat la aproape 75 de milioane de euro, conform sursei.

În noiembrie 2025, Camera Deputaţilor a votat o lege care limitează procentul maxim din preţul total pe care dezvoltatorul imobiliar îl poate solicita ca avans, în funcţie de stadiul construcţiei, iar sumele achitate de cumpărător se depun într-un cont bancar şi pot fi cheltuite doar în scopul dezvoltării imobiliare, conform actului normativ.