Diversificarea a devenit condiţia esenţială pentru creştere: perspectivele liderilor C-suite la jumătatea anului 2026

Forvis Mazars, lider internaţional în servicii de audit, fiscalitate şi consultanţă, publică astăzi noi concluzii din cadrul barometrului său anual dedicat liderilor C-suite, surprinzând perspectivele liderilor de afaceri şi ale organizaţiilor pe care le conduc, la şase luni de la publicarea studiului privind perspectivele pentru anul 2026, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Bazate pe cel mai recent sondaj global realizat de companie, concluziile de la jumătatea anului 2026 confirmă că diversificarea a devenit principalul răspuns strategic al liderilor de afaceri la incertitudinea economică şi geopolitică. Indiferent de sector sau regiune, organizaţiile îşi adaptează operaţiunile, modelele de afaceri şi planurile de dezvoltare pentru a-şi consolida rezilienţa şi pentru a identifica noi oportunităţi de creştere. În acest context, companiile îşi diversifică sursele de finanţare şi resursele, redirecţionează investiţiile către domenii cu potenţial mai ridicat şi îşi extind prezenţa pe noi pieţe şi în noi regiuni.

Sondajul global a fost realizat în rândul a peste 1.000 de lideri executivi din 18 ţări şi teritorii, iar raportul evidenţiază cinci evoluţii majore:

• Paradoxul global s-a accentuat: deşi ambiţiile de creştere rămân ridicate (92%), iar condiţiile de piaţă sunt în continuare considerate favorabile, nivelul de încredere al liderilor s-a redus semnificativ. Creşterea costurilor cu energia, riscurile din lanţurile de aprovizionare şi instabilitatea geopolitică fac mediul de afaceri mai dificil de gestionat.

• Factorii care influenţează cel mai puternic mediul de afaceri se schimbă: factorii economici, inclusiv inflaţia (40%, +2 puncte procentuale), au devenit principala preocupare pentru liderii executivi, depăşind inteligenţa artificială (37%, -3 puncte procentuale). În acelaşi timp, preţurile ridicate ale energiei şi riscul de penurie au urcat cu 12 puncte procentuale şi au reintrat în top trei tendinţe cu impact asupra companiilor (37%), înaintea concurenţei crescute (26%, -5 puncte procentuale).

• Capitalul şi investiţiile sunt redirecţionate: organizaţiile continuă să investească, însă priorităţile se schimbă. Resursele financiare sunt realocate dinspre domenii precum dezvoltarea competenţelor, atragerea de talente şi lansarea de produse şi servicii noi către managementul lanţului de aprovizionare, singurul domeniu care a câştigat importanţă în ceea ce priveşte investiţiile.

• Operaţiunile şi relaţiile comerciale reconfigurează planurile de extindere: liderii C-suite îşi adaptează strategiile de extindere pentru a-şi consolida operaţiunile şi pentru a dezvolta noi relaţii comerciale. China Continentală, America Latină şi Australia/Asia-Pacific se află printre cele mai atractive destinaţii pentru extinderea relaţiilor comerciale şi a operaţiunilor.

• AI intră în era randamentelor - de la intenţie la impact: companiile încep să identifice şi să măsoare mai clar beneficiile generate de investiţiile în inteligenţă artificială. Peste 60% dintre organizaţii raportează randamente de până la 10% din investiţiile în AI, iar aproximativ una din cinci înregistrează câştiguri de peste 20%, confirmând trecerea de la intenţia de adoptare la generarea unui impact concret asupra afacerii.

Mark Kennedy, Partner şi Chief Clients & Markets Officer în cadrul Forvis Mazars Group, a comentat rezultatele studiului: „Diversificarea nu mai este un element secundar al strategiei, ci devine tot mai mult un pilon central al acesteia. Pentru liderii C-suite, întrebarea nu mai este dacă să diversifice, ci cum să o facă într-un mod coerent, la nivelul pieţelor, lanţurilor de aprovizionare, surselor de finanţare şi tehnologiei, consolidând rezilienţa fără a genera o complexitate dificil de gestionat. Desigur, abordarea va varia în funcţie de dimensiunea organizaţiei, de sectorul în care activează şi de publicul căruia i se adresează. Liderii care vor avea succes vor fi cei care reuşesc să echilibreze ambiţia cu flexibilitatea şi viteza de reacţie cu controlul, mai ales într-un context în care inteligenţa artificială devine atât o sursă de productivitate, cât şi un diferenţiator competitiv important. Astăzi, performanţa organizaţiilor este evaluată tot mai mult prin prisma rezultatelor pe care acestea le obţin în materie de eficienţă, productivitate şi creştere. În contextul actual, rezilienţa se construieşte prin integrarea flexibilităţii în strategie, pe măsură ce diversificarea încetează să mai fie o opţiune şi devine o condiţie esenţială pentru creştere.”

Datele arată că optimismul privind creşterea rămâne ridicat: 92% dintre liderii executivi îşi menţin perspectivele pozitive pentru dezvoltarea afacerilor, la acelaşi nivel ca la începutul anului şi în linie cu rezultatele din 2025. De asemenea, trei sferturi dintre respondenţi continuă să considere favorabile condiţiile de piaţă pentru creştere, atât pe plan local (78%), cât şi la nivel internaţional (73%). Cu toate acestea, incertitudinea şi volatilitatea la nivel global au determinat o scădere semnificativă a încrederii liderilor în capacitatea lor de a gestiona factorii externi cu cel mai mare impact asupra afacerilor (35%, faţă de 43% în urmă cu şase luni), acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat de la vârful pandemiei din 2021.

În ultimele şase luni, factorii economici, inclusiv inflaţia, au revenit pe primul loc în topul tendinţelor care influenţează mediul de afaceri (40%), depăşind inteligenţa artificială, aflată acum pe poziţia a doua (37%). În acelaşi timp, preţurile ridicate ale energiei şi riscul de penurie au revenit în top trei preocupări ale liderilor de afaceri (37%), înregistrând o creştere de 12 puncte procentuale după o perioadă de 12 luni în care presiunea acestui factor s-a diminuat. Totodată, provocările din lanţurile de aprovizionare au intrat pentru prima dată în top cinci factori cu cel mai mare impact asupra companiilor, fiind menţionate de 27% dintre liderii executivi.

Capitalul şi investiţiile sunt redirecţionate pentru a limita efectele şocurilor economice

Deşi numărul companiilor care îşi majorează investiţiile rămâne ridicat, priorităţile de alocare a capitalului se schimbă. Investiţiile sunt redirecţionate dinspre domenii precum dezvoltarea competenţelor, atragerea de talente, sustenabilitatea şi consolidarea brandului către managementul lanţului de aprovizionare, pe fondul incertitudinilor şi perturbărilor actuale.

Aceeaşi abordare pragmatică se reflectă şi în strategiile de creştere. Alianţele strategice şi joint venture-urile (50% dintre liderii C-suite) au depăşit uşor fondurile de private equity (44%) ca opţiuni preferate pentru extindere şi finanţare. Interesul ridicat pentru ambele modele evidenţiază nevoia organizaţiilor de flexibilitate, partajarea riscurilor şi accesul la noi capabilităţi, dincolo de modelul tradiţional de creştere bazat exclusiv pe resurse proprii.

Peste jumătate dintre liderii executivi, din toate regiunile analizate, declară că şi-au diversificat resursele în ultimele şase luni ca răspuns la evoluţiile geopolitice. Prin comparaţie, aproximativ un sfert dintre organizaţii au adoptat sau au accelerat strategii de friendshoring, offshoring sau nearshoring.

În acelaşi timp, presiunea costurilor este transferată tot mai frecvent către clienţi: 54% dintre organizaţii au ales să reflecte costurile suplimentare în preţurile practicate, în timp ce 46% absorb parţial sau integral aceste costuri. Tendinţa testează atât capacitatea companiilor de a-şi menţine politica de preţuri, cât şi loialitatea clienţilor.

Operaţiunile, relaţiile comerciale şi planurile de extindere sunt reconfigurate pentru a susţine creşterea

Liderii C-suite îşi regândesc planurile operaţionale şi relaţiile comerciale pentru a răspunde mai eficient schimbărilor din mediul de afaceri. Această tendinţă consolidează planurile de extindere identificate la începutul anului, însă cu un accent mai puternic pe diversificarea pieţelor şi destinaţiilor vizate.

Companiile îşi concentrează tot mai mult eforturile de extindere în proximitatea pieţelor actuale, atât la nivel naţional, cât şi în ţările învecinate. În acelaşi timp, China Continentală, America Latină şi Australia/Asia-Pacific se numără printre principalele destinaţii în care organizaţiile intenţionează să îşi intensifice relaţiile comerciale.

Europa Centrală şi de Est se remarcă, de asemenea, ca singura regiune care atrage interes atât din partea pieţelor apropiate, cât şi a celor îndepărtate, consolidându-şi poziţia ca destinaţie strategică pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi extinderea operaţiunilor.

AI intră în era randamentelor, iar accentul se mută de la intenţie la impact

Peste 60% dintre companii obţin în prezent randamente de până la 10% din investiţiile în inteligenţă artificială, iar aproximativ o cincime dintre acestea raportează câştiguri de productivitate de peste 20%. Aceste rezultate arată că liderii executivi încep să măsoare mai clar beneficiile generate de AI şi succesul iniţiativelor de transformare, concentrându-se tot mai mult pe impactul concret asupra afacerii.

În acelaşi timp, organizaţiile acordă o importanţă mai mare rezultatelor obţinute prin utilizarea AI, precum creşterea productivităţii şi îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor. Comparativ cu acum şase luni, accentul se mută de la adoptarea internă a tehnologiei către valoarea şi rezultatele pe care aceasta le poate genera pentru afacere.

Mark Kennedy concluzionează: „Creşterea nu a devenit mai dificil de atins; ea rămâne în continuare posibilă. Ceea ce s-a schimbat este faptul că succesul depinde tot mai mult de capacitatea organizaţiilor de a evolua într-un mediu complex şi imprevizibil. Liderii C-suite îşi doresc în continuare decizii mai bune şi un avantaj competitiv, însă nu mai mizează pe o singură cale pentru a le obţine. Abordările uniforme ale creşterii strategice aparţin trecutului. Astăzi vedem organizaţii care adoptă o diversificare atent planificată şi continuă să îşi adapteze strategiile într-un context marcat de incertitudine. Diversificarea nu mai este doar o opţiune strategică, ci o condiţie esenţială pentru susţinerea creşterii şi construirea rezilienţei pe termen lung.”

Liderii de afaceri din România îşi menţin perspectivele de creştere în ciuda presiunilor economice şi geopolitice

Liderii de afaceri din România îşi menţin optimismul privind creşterea, chiar dacă se confruntă cu unele dintre cele mai puternice presiuni externe evidenţiate de studiu. Aproape nouă din zece executivi (89%) privesc pozitiv evoluţia organizaţiilor pe care le conduc în 2026, ceea ce reflectă încrederea mediului de afaceri în perspectivele de dezvoltare, în pofida provocărilor generate de inflaţie, costurile energiei şi instabilitatea geopolitică.

Oportunităţile de creştere sunt identificate atât pe piaţa locală, cât şi pe cele externe. Deşi 62% dintre liderii executivi din România consideră favorabile condiţiile de piaţă la nivel naţional, 73% au în vedere şi extinderea internaţională. Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Europa de Vest se conturează drept principalele regiuni vizate pentru dezvoltare în 2026.

În acelaşi timp, liderii din România acordă o atenţie tot mai mare consolidării rezilienţei organizaţionale. Managementul lanţului de aprovizionare şi eficienţa operaţională se numără printre principalele priorităţi de investiţii, 76% dintre organizaţii intenţionând să aloce resurse suplimentare acestor domenii. Inteligenţa artificială rămâne, de asemenea, o prioritate strategică: 73% dintre companii planifică investiţii suplimentare în implementarea şi guvernanţa AI, iar 69% îşi consolidează planurile de continuitate a activităţii pentru a face faţă mai eficient incertitudinii.

Rezultatele studiului arată, de asemenea, că liderii executivi din România resimt mai puternic decât media globală impactul unui mediu extern tot mai dificil. Instabilitatea geopolitică (44%), tendinţele economice, inclusiv inflaţia (56%), şi preţurile energiei (44%) se numără printre factorii cu cel mai mare impact asupra companiilor în acest an. Preocupările legate de evoluţiile geopolitice sunt deosebit de accentuate: 80% dintre lideri declară că sunt îngrijoraţi de efectele acestora asupra operaţiunilor şi perspectivelor de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc.

În ciuda acestor provocări, tot mai multe organizaţii reuşesc să transforme investiţiile digitale în rezultate concrete şi măsurabile. Şapte din zece companii din România raportează creşteri cuantificabile ale productivităţii generate de iniţiativele de inteligenţă artificială, iar 71% afirmă că evoluţiile geopolitice au accelerat ritmul implementării AI în cadrul organizaţiilor lor.

Cu toate acestea, liderii executivi rămân realişti în privinţa provocărilor care urmează. Aproape două treimi dintre respondenţi (64%) se aşteaptă la presiuni asupra marjelor de profit în 2026, ceea ce evidenţiază nevoia unui echilibru între ambiţiile de creştere şi consolidarea rezilienţei operaţionale prin eficienţă şi diversificare.

Dino Ebneter, Country Leader, Forvis Mazars în România, menţionează: „Liderii de afaceri din România continuă să privească cu încredere către creştere, însă într-un context mult diferit faţă de cel de acum câţiva ani. Deşi 89% dintre executivi au o perspectivă pozitivă asupra evoluţiei organizaţiilor lor, aproape două treimi se aşteaptă la presiuni asupra profitabilităţii. Acest lucru explică de ce companiile investesc tot mai mult în rezilienţa lanţurilor de aprovizionare, eficienţă operaţională şi parteneriate regionale. Creşterea rămâne obiectivul, însă rezilienţa şi capacitatea de adaptare sunt cele care o susţin pe termen lung.”