DOI ANI DE LA LOCKDOWNSistemul de sănătate - mai rezilient, pandemia - departe de a se încheia

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Miscellanea #Sănătate / 17 martie

Sistemul de sănătate - mai rezilient, pandemia - departe de a se încheia

Alexandru Rafila: "Ne putem confrunta cu riscuri în zona centrelor de recuperare a pacienţilor care au trecut prin boală" Diana Loreta Păun: "Trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de a ne adapta crizelor viitoare" Nelu Tătaru: "Sectorul bolilor infecţioase ne poate oferi surprize neplăcute" Simin-Aysel Florescu: "Nu ştim când emerge o nouă tulpină virală care ar putea fi mai afurisită decât cele anterioare"

Modernizarea şi rezilienţa sistemului de sănătate din ţara noastră sunt singurele soluţii pentru a răspunde eficient şi prompt oricăror provocări în domeniul medical, au afirmat participanţii la dezbaterea "Doi ani de la primul lock-down. Riscuri şi ameninţări de sănătate în era post-COVID", organizată de DC News.

"Pandemia a arătat o cruntă realitate a unor sisteme şi mecanisme globale care, haideţi să recunoaştem, la modul general au eşuat în a anticipa şi a răspunde rapid unor ameninţări, generând ceea ce a fost catalogată drept una dintre cele mai grave crize din istorie. E greu de spus dacă pericolul a trecut, dar e evident că trebuie să învăţăm din lecţiile celor doi ani. În primul rând, trebuie să înţelegem că pandemia a evidenţiat slăbiciunile, în primul rând ale sistemelor de sănătate, mă refer la toate din Europa, nu doar la cel românesc. De asemenea, a amplificat inegalităţile în ceea ce priveşte accesul la îngrijiri, pentru că i-a afectat disproporţionat pe cei mai defavorizaţi. Din această perspectivă, faptul că acum revenim treptat, pentru că lumea încă este suspicioasă, în ciuda faptului că am dat măştile jos şi încercăm timid să refacem legăturile sociale, unul dintre lucrurile bune este că pacienţii îşi recapătă încrederea şi merg către spitale, reluându-şi investigaţiile pe care unii dintre ei le-au lăsat acum doi ani deoparte tocmai de teama de a se prezenta în focare de infecţie, aşa cum erau prezentate spitalele", a declarat consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun.

Domnia sa a precizat că, la nivel macro, pandemia a evidenţiat vulnerabilităţile fiecărui domeniu.

"Cred că dacă este să ne însuşim cea mai importantă lecţie, aceea este că trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de a ne adapta crizelor viitoare, pentru că vor mai fi, cu siguranţă. Fie din domeniul sanitar, fie de altă natură! Dincolo de ameninţările de securitate pe care le trăim, trebuie să luăm în considerare schimbările climatice şi exacerbarea inegalităţilor de care spuneam mai devreme, provocări cu care ne vom confrunta în următorii ani. Trebuie să le abordăm cu prioritate, pentru că pandemia ne-a adus în atenţie noţiuni noi, cum ar fi reconstrucţia şi rezilienţa", a spus Diana Loreta Păun.

Consilierul prezidenţial a mai arătat că un lucru important este faptul că personalul care a suplimentat numărul cadrelor medicale în pandemie are acum posibilitatea să rămână în sistemul de sănătate, pe locurile în care au fost temporat angajaţi, conform legii adoptată curând de Parlament şi aflată la promulgare pe masa preşedintelui Klaus Iohannis.

"Să nu uităm că aceşti oameni s-au pregătit la locul de muncă, ca să mă exprim mai puţin academic. Realmente, au învăţat ce trebuie să facă şi ar fi păcat, dacă ei îşi doresc să rămână în sistem, să nu fie păstraţi. Ştiţi cât de gravă era problema deficitului de personal medical prepandemic. Iată că pandemia a rezolvat şi această problemă, în sensul că au venit către sistemul medical oameni care doresc să rămână şi să lucreze", Diana Loreta Păun.

Nelu Tătaru: "Nu ar trebui să ne culcăm pe o ureche"

Este necesar ca specialiştii din domeniul medical să înţeleagă, după această pandemie, că ne putem confrunta oricând cu situaţii care pot fi mai grave decât cele prin care am trecut în ultimii doi ani, susţine Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, fost ministru al Sănătăţii în primul an al pandemiei, 2020.

"Cred că suntem mai obişnuiţi acum cu astfel de confruntări, dar nu ar trebui să ne culcăm pe o ureche. Vedem că avem tot felul de reguli pe care încercăm să le respectăm, dar în acelaşi timp cred că sectorul acesta al bolilor infecţioase este un sector care ne poate oferi surprize. Fiecare dintre noi, ca profesionişti, ar trebui să înţelegem că este un moment care lasă urme, dar care ar trebui să lase şi învăţăminte", a afirmat Nelu Tătaru.

Alexandru Rafila, actualul ministru al Sănătăţii, care a avut o intervenţie scurtă în dezbatere, din cauza şedinţei de guvern la care urma să participe, a avertizat că pandemia nu a trecut, că pericolul nu a trecut atât timp cât înregistrăm încă un val important de cazuri, unele dintre ele grave, dar mai puţine ca număr spre deosebire de ultimii doi ani. Ministrul Sănătăţii a menţionat rolul important pe care îl are tratamentul ambulatoriu de specialitate şi necesitatea dezvoltării mai multor centre de acest tip.

"Realizarea a 30 de centre ambulatorii este inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că ele ar duce la scăderea presiunii existentă asupra spitalelor într-o situaţie asemănătoare cu aceea prin care am trecut în ultimii doi ani. Apoi riscurile cu care ne putem confrunta în epoca post-covid sunt cele din zona centrelor de recuperare a pacienţilor care au trecut prin boala respectivă şi trebuie să facem mai mult în sensul sprijinirii recuperării sănătăţii acestor persoane", a spus Alexandru Rafila.

Referitor la persistenţa pandemiei, Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Bucureşti, a spus:

"Noi tulpini vor apărea o perioadă lungă de acum încolo. Important este cât de mare va fi impactul acestor noi tulpini pe transmisibilitate, pe aspectele clinice, severitatea cazurilor, asupra vaccinării. Pandemia nu a trecut, doar a încetinit şi probabil că se află într-un stadiu de tranziţie către o infecţie mai de grabă permanent endemică. Pericolul nu a trecut încă. Nu ştim când emerge o nouă tulpină virală care ar putea fi mai afurisită decât cele anterioare. Nu ştim asta, nimeni nu ştie. Tot ce se poate face este să se ţină sub supraveghere, sub acest screening metodic efectuat în special în zonele mai dezvoltate din punct de vedere al tehnicilor de laborator în lume şi care pot estima apariţia unei tulpini de genul acesta. Pericolul încă nu a trecut de tot. Noi vedem în spital, în continuare, cazuri grave - mai puţine, dar grave. Lucrurile încă nu s-au finalizat. Să sperăm că nu ne vom confrunta cu o nouă pandemie de altceva, pentru că, în domeniul bolilor infecţioase, lucrul acesta este în permanenţă posibil".

Date insuficiente privind raportările

Există în acest moment o problemă de raportare a procentului celor vaccinaţi, deoarece autorităţile nu ştiu exact numărul populaţiei României şi care sunt cifrele la care trebuie să ne raportăm, a arătat dr. Laszlo Atilla, fost parlamentar şi fost preşedinte al Comisie de Sănătate din Senat, în perioada 2016-2020.

"Să ştiţi că nu am picat în cap, dar în doi ani de zile sau într-un an şi ceva am depăşit o limită sau un nivel de vaccinare pentru un vaccin care nu este obligatoriu, de 50%. După ani de zile, să ştiţi, în cazul vaccinării împotriva gripei, nu ajunsesem niciodată la un grad de vaccinare de 10% şi tot această comparaţie ne-a adus la cunoştinţă din nou că avem o problemă privind cifrele la care ne raportăm pentru că ne uităm la populaţia totală a României, da, într-adevăr, suntem la o rată de vaccinare undeva la 50%. Sper ca acest recensământ, care se desfăşoară în acest an, să clarifice odată şi pentru totdeauna câţi suntem şi care sunt cifrele la care trebuie să ne raportăm, că dacă ne-am raporta la cifră mult mai mică pe care o resimţim pe pielea noastră, atunci foarte probabil că ne-am mai apropia undeva de media europeană", a spus Laszlo Atilla.

El a arătat că în urma pandemiei, cetăţenii au devenit mai atenţi cu privire la propria lor stare de sănătate.

"Un alt aspect este că această tragedie a îndrumat populaţia să aibă grijă de propria stare de sănătate. A crescut enorm această atenţie faţă de propria noastră stare de sănătate şi sper ca ea să nu dispară, ba chiar această atenţie să meargă mai departe şi în alte domenii, nu numai în cazul Covidului şi să încercăm să menţinem această atenţie cât mai mult şi în cât mai multe domenii de sănătate publică majoră pentru că le-am uitat sau pur şi simplu nu ne-am ocupat de ele. Apoi este de remarcat implicarea autorităţilor locale în păstrarea stării de sănătate. Această implicare a fost foarte benefică şi foarte eficientă, mai ales în prima perioadă (...). Marea majoritate a autorităţilor care s-au implicat la vremea respectivă nu şi-au scăzut interesul faţă de acest domeniu şi au conştientizat că într-o primă etapă trebuie să terminăm această nenorocire cu Covidul, dar în acelaşi timp trebuie să fim pregătiţi şi pentru celelalte probleme: oncologice, diabet zaharat, obezitate, etc.", a spus fostul preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senat.

Referitor la raportare, Adrian Wiener, vicepreşedintele Comisie de Sănătate din Camera Deputaţilor a spus rata de vaccinare este de 40% în ţara noastră.

"Cred că orice măsuri fireşti pe care le iau ţările cu o acoperire vaccinală de 80-90% trebuie privite oarecum cu circumspecţie în România. Toate aceste lucruri ne oferă oportunitatea de politici publice pentru întărirea sistemului", a precizat Adrian Wiener.

Florin Buicu: "Nu am avut o politică a medicamentului în România"

Pandemia a scos în faţă mai multe vulnerabilităţi cum ar fi neîncrederea populaţiei în sistemul de sănătate, lipsa resursei umane şi lipsa acută de medicamente, dispozitive şi echipamente, în special în prima perioadă a acesteia, a afirmat Florin Buicu, vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.

"Îmi doresc şi sper ca nimeni să nu mai considere că banii cheltuiţi în Sănătate sunt altceva decât o investiţie. Această investiţie trebuie făcută atât în resursa umană dar şi în componenta de infrastructură. Când spunem infrastructură ne referim atât la spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete, centre comunitare dar şi o componentă nouă de servicii medicale la care pacienţii să aibă acces. Componenta de inovaţie se referă şi la accesul pacienţilor la medicamentele noi, apărute ca modalitate terapeutică. Aici trebuie să intre neapărat şi componenta de vaccinuri, astfel încât, în momentul în care este identificat un vaccin nou, acesta să poată face parte din terapie", a precizat vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.

El a vorbit şi despre modificarea taxei de clawback, dar şi despre criteriul verde aprobat de Parlament pentru achiziţiile publice din ţara noastră.

"Dacă în cazul medicamentelor putem vorbi de o reevaluare sau modificare completă a sistemului de clawback, atunci putem vorbi şi de sprijinirea producţiei în România. Pot să vă spun că Parlamentul a votat criteriul verde pentru achiziţiile publice. Asta înseamnă că va fi punctat un lucru foarte important, acest criteriu verde. Altfel spus, producţia în România a medicamentelor, dispozitivelor medicale, materialelor, etc., va putea să fie un criteriu privind achiziţiile publice. Şi mă bucur că Parlamentul a votat această modificare. Este şi o modalitate de sprijinire a investiţiilor în România. Repet, banii investiţi în Sănătate trebuie să fie o investiţie şi nu o cheltuială" a spus Florin Buicu.

Deputatul susţine că stabilirea acestor plafoane fixe şi procente fixe de plată este justificată de dorinţa de a oferi o predictibilitate producătorilor de medicamente, astfel încât ei să ştie foarte clar care sunt sumele pe care le vor plăti statului.

"Până acum existau fluctuaţii foarte mari ale acestui procent plătit de către producători, în sensul în care, când bugetau cantităţile de medicamente pentru România sau preţul ofertat, ştiau că valoarea clawback-ului era 25%. Iar la momentul în care începeau să vândă medicamentele, în România valoarea clawbackului creştea şi ajungea la valori mult mai mari. Noi nu am avut o politică a medicamentului în România. Am avut intervenţii punctuale, nu o strategie a medicamentului care să meargă pe anumiţi paşi într-o perioadă de timp. Această politică a descurajat, de fapt, accesul medicamentelor în România şi implicit faptul că pacienţii români nu au avut acces la medicamente", a spus Florin Buicu.

Producătorii de medicamente propun un pact pentru invocaţie în sănătate

În schimb, reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a arătat că lecţiile principale ale pandemiei se referă la importanţa existenţei unui sistem de sănătate rezilient şi pregătit să facă faţă oricărei provocări, importanţa accesului la vaccinuri şi la medicamente de ultimă generaţie în timp util, importanţa digitalizării, importanţa unei finanţări adecvate a sistemului de sănătate şi importanţa unor parteneriate strategice în care industria farmaceutică să aibă un rol de leadership bine stabilit.

"Ca răspuns la aceste lecţii, ARPIM a propus un pact pentru inovaţie în sănătate, iar acest pact este axat pe 4 direcţii majore de acţiune: acces rapid şi eficient la medicamente inovatoare în beneficiul pacienţilor români, stimularea cercetării şi inovaţiei farmaceutice în România, constituirea unui sistem de sănătate rezilient, bazat pe medicina axată pe dovezi, şi finanţarea adecvată şi predictibilă a accesului la medicamentele inovatoare şi vaccinuri. Ca un corolar al tuturor elementelor, subliniez că acesta este cel mai bun moment în care putem pune sănătatea pe primul plan şi să ne unim eforturile cu toţii, factori de decizie, partide politice, asociaţii de pacienţi, experţi, medici şi industrie, în jurul acestui pact, pentru a îmbunătăţi rapid sistemul de sănătate", a spus Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

Cert este că, în urma pandemiei, între 5% şi maximum 10% din persoanele trecute prin boală vor rămâne cu probleme cardiace, respiratorii şi neurologice pentru o lungă perioadă de timp, conform specialiştilor din domeniu, citaţi de participanţii la dezbaterea de ieri.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. "Cert este că, în urma pandemiei, între 5% şi maximum 10% din persoanele trecute prin boală vor rămâne cu probleme cardiace, respiratorii şi neurologice pentru o lungă perioadă de timp"

    Unii au trecut prin boala, dar TOTI am trecut prin pandemie. 

    Asadar, 

    cati vor ramane cu probleme cardiace, de anxietate, obezitate, rezistenta insulinica, etc urmare a felului cum a fost gestionata pandemia, adica prin stiri bomba difuzate constant in presa, incurajatul sedentarismului si izolarii sociale ("stai acasa, arata ca iti pasa")? 

    Cand ai un ciocan in mana, in jur vezi doar cuie. Asa si medicii epidemiologi, infectionisti care lupta contra virusului, ignorand pagubele colaterale induse prin propria lor munca.

    Sanatatea publica tine nu doar de virusul in sine, ci de toata panoplia de probleme medicale generate atat de virus, cat si de felul cum autoritatile purtatoare de ochelari de cal au luptat si lupta contra virusului. 

    1. sanatatea publica "tine" si de dezinformari

    Datul mitei obligatorii e mai mult sau mai putin rezilient? Mai ales decand cu regulile stricte din pandemie e mai simplu ca niciodata sa faci primesti o mita. Apartinatorii nici macar nu mai sunt de fata: martori 0.

    Deci, salarii marite, bugete marite dar mita, mita ramane, nu? 

    De asemenea, covid devine parte din paleta nosocomiala nu? Merge batranul la spital pentru os rupt, ajunge acasa mort de covid. 

    1. Metehnele vechi pot lua forme noi dar ar trebui tratate la sursele lor care, deloc surprinzator, nu provoaca valuri de indignare populara.

Apanova
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

24 Iun. 2022
Euro (EUR)Euro4.9471
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6905
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8974
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7699
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.6173

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Centro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro