Donald Trump vrea să bage SUA în era ştiinţei conduse de AI - programul Genesis Mission

Genesis Mission este numele ordinul prezidenţial executiv semnat în 24 noiembrie de preşedintele Donald Trump prin care a fost stabilit planul de reorganizare totală a ştiinţei americane sub conducerea Inteligenţei Artificiale (AI).

Potrivit documentelor oficiale postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale americane, Genesis Mission ar urma să devină cel mai vast efort ştiinţific coordonat din istoria modernă a Statelor Unite, comparabil cu Proiectul Manhattan şi cu Programul Apollo. Site-ul Casei Albe descrie acest program drept „o mobilizare totală” a supercomputerelor din laboratoarele naţionale, a data-seturilor acumulate în decenii de investiţii federale, a universităţilor, companiilor private şi a întregii infrastructuri ştiinţifice. Toate integrate într-o mega-platformă AI centralizată, denumită „American Science and Security Platform”, concepută să antreneze modele fundamentale ştiinţifice, să creeze agenţi AI capabili să formuleze ipoteze, să proiecteze experimente, să ruleze simulări autonome şi să accelereze descoperirea ştiinţifică cu o viteză inimaginabilă.

Platforma, în viziunea Casei Albe, va deveni „inima digitală” a ştiinţei americane. Va integra supercomputing HPC, cloud securizat, instrumente de simulare, modele predictive, roboţi de laborator, linii de producţie autonome. Va oferi acces la seturi de date federale proprietare, deschise, clasificate, sintetice. Va cuprinde sistemele AI capabile să navigheze în spaţii de design complexe, să identifice structuri moleculare noi, să genereze predicţii pentru materiale avansate, să optimizeze procese industriale. Se doreşte totodată o transformare a cercetării, astfel încât experimentele să poată fi proiectate de AI, rulate de roboţi, analizate tot de AI, ajustate de AI şi chiar publicate cu suport AI.

Documentele citate mai anunţă că Genesis Mission va declanşa o revoluţie: accelerarea cercetării medicale, accelerarea fuziunii nucleare, descoperiri rapide în biotehnologie, soluţii pentru materiale critice, avans în semiconductori, progres în ştiinţa cuantică, soluţii pentru energie, noutăţi radicale în inginerie. Totul prin AI, integrat într-un singur sistem, centralizat.

Mai mult, ordinul prezidenţial stabileşte că, în următoarele 90 de zile, va avea loc inventarierea supercomputerelor, în 120 de zile pentru unificarea data-seturilor, în maximum 240 de zile vor fi evaluate laboratoarelor robotizate, iar la capătul a 270 de zile va avea loc prima prezentare a rezultatelor obţinute.

După publicarea ordinului prezidenţial, Reuters, The Washington Post, AP News, Politico şi The Independent au început să analizeze proiectul. Critica s-a conturat rapid în câteva axe clare.

Prima obiecţie se referă la lipsa finanţării reale. Proiectul Genesis Mission e colosal în ambiţie, dar ordinul prezidenţial nu conţine nicio alocare financiară suplimentară majoră. Experţii consultaţi de sursele citate afirmă că Administraţia Trump vrea să facă ştiinţă de clasă mondială cu infrastructuri îmbătrânite, cu granturi insuficiente, cu instituţii subfinanţate. Criticii susţin că, în loc să investească în universităţi, laboratoare şi oameni, preşedintele Donald Trump propune un megasistem AI care, în teorie, ar compensa toate lipsurile, dar în realitate le va masca.

A doua critică vizează centralizarea excesivă. Genesis Mission cere DOE să unifice datele tuturor agenţiilor federale - NIH, NSF, NASA, NIST - şi să integreze resursele de supercomputing publice şi private, colaborările internaţionale, arhitecturile de securitate. O singură platformă AI, un singur punct de acces, un singur centru de decizie. O infrastructură ce poate deveni rapid politică, influenţabilă, vulnerabilă la abuz şi greu de auditat, susţin experţii din domeniul IT, dar şi reprezentanţii societăţii civile, potrivit presei americane.

A treia obiecţie se referă la riscurile pentru democraţie şi transparenţă. Mai multe articole din sursele citate subliniază că această platformă ar putea deveni în timp un sistem de control al cercetării. Dacă toate datele trec printr-o singură poartă, iar accesul este centralizat, deciziile cu privire la ce studii primesc resurse pot deveni implicit politice. Iar dacă modelarea, analiza şi experimentele sunt automatizate, cine verifică deciziile AI? Cine răspunde pentru erori? Cine controlează biasul? Cine verifică instituţiile care gestionează date sensibile?

A patra critică aduce în prim-plan costurile energetice. Experţii reiterează că centrele de date AI consumă enorm de multă energie. În contextul reţelei energetice americane tensionate, un program de anvergura Genesis Mission va creşte masiv cererea de energie. Ironia amară e că programul se promovează ca fiind soluţia pentru energia viitorului, dar s-ar putea să pună presiune din ce în ce mai mare pe infrastructura actuală, generând probleme înainte de a oferi soluţii, susţin experţii din energie din SUA.

Ultima critică aduce în discuţie faptul că, spre deosebire de Proiectul Apollo, Genesis Mission nu vine cu obiective clare, măsurabile, fizice, de genul un echivalent al „omului pe Lună”. Totul este nebulos, abstract, bazat pe speranţe legate de modul în care se va dezvolta AI. Documentele oficiale promit accelerări, salturi epocale, schimbări de paradigmă, dar fără termene clare, fără milestones cuantificabile, fără explicaţii detaliate.

În timp ce Casa Albă vorbeşte despre un viitor digital glorios, universităţile americane se confruntă cu dificultăţi structurale: finanţări insuficiente, granturi reduse, laboratoare subfinanţate. Cercetătorii se tem că Genesis Mission devine un paravan politic pentru a ascunde faptul că infrastructura ştiinţifică americană are nevoie de investiţii adevărate, nu doar algoritmi care să facă minuni.

Aceste tensiuni sunt amplificate de comparaţiile cu politica AI a administraţiei anterioare. Donald Trump a semnat deja ordine împotriva „woke AI”, a liberalizat exporturile de tehnologii AI, a modificat politicile privind siguranţa AI din epoca Biden, a lansat America's AI Action Plan şi promite o eră a dominaţiei tehnologice americane. Genesis Mission este vârful acestei strategii, un instrument de putere globală. Dar când instrumentul devine mai puternic decât oamenii care-l folosesc, cine controlează şi ce controlează?

Pe hârtie, Genesis Mission e fascinant, dar criticii afirmă că în realitate e doar cea mai ambiţioasă încercare de rebranding ştiinţific a Inteligenţei Artificiale.

Rămâne întrebarea: va fi Genesis Mission începutul unei noi ere? Sau va deveni o epopee despre promisiuni neîmplinite şi ambiţii hiperbolizante? Un lucru este sigur: la capătul următoarelor 270 de zile, experţii care vor gestiona Genesis Mission trebuie să prezinte primele rezultate.