DRAFTRectificarea bugetară este pozitivă, cu majorare de cheltuieli de "numai" 24,6 miliarde de lei

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Politică / 9 august

Rectificarea bugetară este pozitivă, cu majorare de cheltuieli de "numai" 24,6 miliarde de lei

Cine urmează să primescă cei mai mulţi bani: Munca, Proiectele Europene, Energia şi Transporturile - peste 2 miliarde lei fiecare Ministerul Energiei a cerut 31 de miliarde de lei în plus pentru schema de plafonare şi compensare a preţurilor produselor energetice

Prima rectificare bugetară din acest an este pozitivă, iar cele mai mari sume în plus le primesc Ministerul Muncii, cu un plus de 6,77 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu un plus de 2,7 miliarde lei, Ministerul Energiei cu 2,4 miliarde lei suplimentari alocaţi şi Ministerul Transporturilor care primeşte 2 miliarde lei, conform documentelor Ministerului de Finanţe publicate ieri de economedia.ro.

Ministerul Energiei este instituţia care a cerut cea mai mare sumă, de 31 de miliarde lei, în contextul schemei de plafonare şi compensare a facturilor şi a preţurilor produselor energetice. În acelaşi timp, bugetele pentru bunuri şi servicii vor fi reduse cu un total de 540 milioane lei, conform propunerii Finanţelor.

Per total, rectificarea bugetară este pozitivă, Ministerul Finanţelor propunând o suplimentare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat de 28,2 miliarde lei.

De subliniat că solicitările totale ale instituţiilor publice au fost de 99,2 miliarde lei. Principalii ordonatori de credite (OPC) au cerut, în total, 91 miliarde lei în plus, iar Ministerul Finanţelor a aprobat o majorare a bugetului de stat pentru OPC de "numai" 24,6 miliarde lei.

De menţionat de asemenea că România a înregistrat un deficit bugetar (lipsă de bani pentru cheltuielile bugetare care se acoperă din împrumuturi) de 1,71% din PIB, nominal o sumă de 23,5 miliarde de lei. Majorarea cheltuielilor bugetare din rectificare va duce la umflarea şi mai mare a deficitului public pe care România s-a angajat să-l reducă, nu să-l crească.

În acelaşi timp, rectificarea este pozitivă doar datorită inflaţiei galopante din ultimii doi ani - în primele şase luni din 2022 rata inflaţiei (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este de 10%, iar în ultimele 12 luni (iunie 2022-iunie 2021) este de 15%.

Statul este de altfel cel mai mare beneficiar al scumpirilor: în primele şase luni ale anului veniturile bugetare au crescut cu 23% faţă de primele şase luni din 2021, la un total de 216,7 miliarde de lei, cu peste 30 de miliarde mai mult. Din acestea, veniturile colectate de ANAF totalizează 179,9 miliarde de lei.

Cheltuielile au crescut şi ele, desigur, cu 14,3% faţă de primele şase luni din 2021, la 240,2 miliarde de lei. Interesantă este dinamica cheltuielilor cu dobânzile, care s-au majorat cu 48% în raport cu primele şase luni din anul anterior (4,25 miliarde de lei), la un total de 13,12 miliarde de lei. Totodată, cheltuielile cu investiţiile au fost la finele primului semestru din acest an cu 4% sub jumătatea anului 2021, însumând aproape 10,5 miliarde lei.

În luna iulie, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al BCR Pensii, scria pe blogul său personal că România nu se află în prezent într-o criză economică, dar ceea ce se întâmplă în prezent în ţara noastră seamănă mult cu petrecerea de pe Titanic.

Câţi bani au cerut instituţiile publice şi cât este posibil să primească

- Administraţia Prezidenţială a cerut 16,46 milioane lei, dar primeşte doar 15,45 milioane lei.

- Senatul a cerut 19,77 milioane lei, dar primeşte doar 3,79 milioane lei.

- Camera Deputaţilor a cerut 20 de milioane lei în plus, însă Ministerul Finanţelor a decis, din contră, să îi scadă bugetul, cu 2,86 milioane lei.

- Înalta Curte a cerut 15,24 milioane lei, dar îi vor fi tăiate 3,28 milioane lei.

- Curtea Constituţională nu a cerut sume în plus, însă Finanţele îi taie bugetul cu 564 milioane lei.

- Curtea de Conturi a propus o scădere de 17,5 milioane lei, însă Finanţele au decis o scădere de 23,7 milioane lei.

- Bugetul Consiliului Concurenţei va fi redus cu 12,27 milioane lei, faţă de propunerea ordonantorului de credite de 7,1 milioane lei.

- Secretariatul General al Guvernului a cerut o majorare de buget de 2,066 miliarde lei, însă primeşte numai 231 milioane lei în plus.

- Ministerul Afacerilor Externe a cerut o majorare de 159 milioane lei, în bugetul îi va fi tăiat cu 67 milioane lei.

- Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice a cerut o majorare de buget de 6,67 miliarde lei, însă primeşte doar 649 milioane lei în plus.

- Bugetul Ministerului Finanţelor va scădea cu 144 milioane lei.

- Ministerul Justiţiei a cerut o majorare de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanţelor propune doar 864 milioane de lei în plus.

- Bugetul Ministerului Apărării Naţionale rămâne neschimbat.

- Ministerul Afacerilor Interne a cerut o creştere de 1,14 miliarde lei, dar Ministerul Finanţelor a propus reducerea bugetului cu 625 milioane lei.

- Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale primeşte, conform propunerii Finanţelor, cea mai mare majorare de buget, de 6,77 miliarde lei, deşi a cerut chiar mai mult, 8,48 miliarde lei.

- Ministerul Sportului primeşte o majorare de 33 milioane lei, după ce a cerut o suplimentare de buget de 169 milioane lei.

- Ministerul Agriculturii a cerut un plus de 1,6 miliarde lei, dar primeşte doar 716 milioane lei.

- Ministerul Mediului a cerut suplimentare de 416 milioane lei, dar îi va scădea bugetul cu cu 484 milioane lei.

- Ministerul Transporturilor a cerut şi a primit o suplimentare de buget de 2 miliarde lei.

- Bugetul Ministerului Educaţiei va fi scăzut cu 542 milioane lei, deşi a cerut o suplimentare de 668 milioane lei.

- Ministerul Sănătăţii a cerut un plus de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanţelor a propus o scădere de 634 milioane lei.

- Bugetul Ministerului Culturii va scădea cu 290 milioane lei.

- Şi bugetul Ministerului Public va scădea cu 200 milioane lei.

- Bugetul SRI va fi redus cu 438 mii lei, deşi instituţia a cerut o suplimentare de 4,2 milioane lei. Bugetul SIE va rămâne nemodificat. Bugetul SPP va scădea cu 500 mii lei. Bugetul STS scade cu 150 milioane lei.

- Ministerul Economiei primeşte o suplimentare de 125 milioane lei, deşi a cerut 973 milioane lei.

- Ministerul Energiei a cerut cea mai mare sumă la rectificare, 31,66 miliarde lei, în contextul schemei de plafonare şi compensare a facturilor, însă Ministerul Finanţelor a decis că va primi doar 2,4 miliarde lei.

- Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a cerut o suplimentare de 17,2 miliarde lei, însă va primi doar 2,7 miliarde lei.

- Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a cerut o suplimentare de 1,55 miliarde lei, dar va primi doar 648 milioane lei.

- Ministerul Cercetării şi Digitalizării a cerut 497 milioane lei, dar Finanţele propun o suplimentare de numai 203 milioane lei.

- Ministerul Familiei şi Tineretului primeşte o suplimentare de 13 milioane lei, deşi nu a cerut sume în plus.

- Totodată, Ministerul Finanţelor propune suplimentarea bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 3,89 miliarde lei.

- Anterior, autorităţile au promis că bugetul pentru bunuri şi servicii va scădea cu 10% la toate ministerele. Ministerul Finanţelor propune acum o tăiere de 542 milioane lei, deşi ordonatorii principali de credite au cerut o suplimentare de 1,9 miliarde lei.

- Cea mai mare rectificare este propusă de Ministerul Finanţelor la Ministerul Sănătăţii, de 283 milioane lei, urmat de Ministerul Culturii cu un minus de 51,9 milioane lei şi de Ministerul Afacerilor Interne, cu minus de 40 milioane lei.

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro