După alegeri, aceleaşi partide, taxe majorate

Negocierile politice pentru conturarea unei coaliţii de guvernare au reprezentat constanta primelor 22 de zile ale lunii iunie, perioadă în care liderii PSD, PNL, USR, UDMR şi cei ai Grupului Minorităţilor Naţionale au discutat intens la Palatul Cotroceni, la Palatul Parlamentului şi chiar la Palatul Victoria atât pe marginea viitoarei structuri a Executivului, cât şi privind coordonatele programului de guvernare şi măsurile ce trebuie luate pentru reducerea deficitului bugetar. După negocieri intense între partidele parlamentare, în iunie a fost semnat acordul pentru constituirea unei coaliţii de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale. Propunerea comună pentru funcţia de premier a fost Ilie Bolojan. Noul guvern a trecut testul Parlamentului în 23 iunie, după un simulacru formal de audieri în comisiile de specialitate, iar în aceeaşi seară a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Prima şedinţă a Guvernului Bolojan a avut loc chiar în noaptea învestirii, la Palatul Victoria.

Citeşte Indicii BVB îşi temperează creşterea în iunie, pe fondul incertitudinii privind măsurile de corecţie fiscală

În acest timp, ţara a fost condusă de un guvern interimar în frunte cu premierul Cătălin Predoiu, care a adoptat doar măsuri administrative minimale, fără iniţiative strategice, dar care a continuat să aloce sume pentru diferite investiţii şi să aprobe bugetele unor companii de stat, fapt ce se va reflecta în cheltuielile publice pe anul în curs.

Deciziile respective au venit după ce execuţia bugetară pe luna mai a arătat un deficit bugetar de 3,39% din Produsul Intern Brut, dar şi o stagnare la nivel economic constatată de Institutul Naţional de Statistică, stagnare ce vine într-un context de consum prudenţial al gospodăriilor şi investiţii reduse, generate de precauţiile investitorilor şi incertitudinile politice de la începutul verii. Mediul de afaceri a raportat un nivel de activitate întrerupt, cu discrepanţe regionale importante: centre urbane precum Bucureşti şi Cluj încă menţin fluxuri economice mai dinamice comparativ cu zonele mai puţin dezvoltate, dar ritmul general este inclus în media naţională.

În cursul lunii trecute, un subiect dezbătut atât de autorităţi, cât şi de mediul de afaceri şi de societatea civilă, prin prisma creşterii facturilor, a fost expirarea, de la 1 iulie, a schemei de plafonare la energia electrică, temă la care s-au adăugat, în perioada 23 iunie - 30 iunie, ajustările fiscale pe care guvernul Bolojan a fost nevoit să şi le asume în cursul lunii iulie, printre care se numără majorarea cotei generale a TVA de la 19% la 21%, majorarea cotelor reduse de TVA, cu mici excepţii - produse alimentare de bază, medicamente, şi altele - de la 5% şi 9% la 11% - şi creşterea accizelor, măsuri care pot conduce la presiuni inflaţioniste suplimentare pe termen scurt.

Un sector de activitate care a fost afectat de deciziile politice privind asigurarea unei finanţări stabile pentru programele guvernamentale este cel care priveşte automotivele, care s-a confruntat cu oprirea temporară a Programului Rabla, ceea ce a dus la scăderea cu 50% a vânzărilor de autoturisme noi, ceea ce înseamnă o contracţie abruptă, care a afectat lanţurile de aprovizionare şi veniturile companiilor partenere din ţara noastră ale producătorilor auto.

Citeşte Luna iunie în cifre

În ceea ce priveşte finanţarea europeană, până la finalul lunii iunie 2025, ţara noastră a atras doar 10,72 miliarde euro din PNRR, din care 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi 6,4 miliarde euro granturi, ritm considerat lent în comparaţie cu ţările din Europa de Est.

Prin prisma celor de mai sus, pentru a asigura veniturile necesare la bugetul de stat Guvernul a recurs în cursul lunii iunie la noi emisiuni Tezaur şi Fidelis. Prin vânzarea titlurilor de stat Fidelis, Ministerul Finanţelor a atras 1,64 miliarde lei, comparativ cu 1,18 miliarde lei în mai, arătând un apetit solid al populaţiei pentru instrumentele de economisire de stat. De altfel, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, în cele cinci ediţii Fidelis care au avut loc în primul semestru Guvernul a împrumutat de la populaţie 10,8 miliarde lei numai prin intermediul acestui program, la care se adaugă veniturile obţinute din emisiunile programului Tezaur. Rezultatul indică încredere în instrumentele garantate de stat, dar ridică semne de întrebare asupra sustenabilităţii pe termen lung a finanţării prin datorie internă, dacă deficitul va continua să se extindă. Economiştii au avertizat pe parcursul lunii trecute că, în contextul deficitului bugetar crescut şi al incertitudinilor fiscale, riscul recesiunii ar putea fi amplificat. În acelaşi timp, cererea este direct influenţată de ratele oferite: ofertele atractive comparativ cu depozitele bancare au determinat o derapare a economiilor individuale din bănci către titluri publice, dar acest fenomen nu poate compensa singur dezechilibrele fiscale structurale.

• Negocieri cu final aşteptat: Ilie Bolojan, şeful noului guvern

Demarate încă din 26 mai 2025 la solicitarea preşedintelui Nicuşor Dan, negocierile pentru închegarea noii coaliţii de guvernare au durat aproape o lună, perioadă în care fiecare partid parlamentar pro-european a dorit să impună anumite măsuri în viitorul program de guvernare şi, din această cauză, am asistat la propuneri iniţiale bizare cum ar fi taxarea tuturor tranzacţiilor bancare şi majorarea impozitului pe câştigurile din tranzacţiile bursiere. La unele dintre propuneri s-a renunţat ulterior, aşa cum a fost cazul taxării tuturor tranzacţiilor bancare, iar altele au rămas în suspans, cum este cea privind tranzacţiile bursiere.

După lungi negocieri şi după convocarea partidelor parlamentare pentru consultări la Palatul Cotroceni, în 20 iunie 2025 preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan drept premier, iar în 23 iunie Parlamentul a acordat învestitura noului guvern, după ce în prealabil în aceeaşi zi liderii PSD, PNL, USR, UDMR şi ai Grupului Minorităţilor Naţionale au semnat acordul pentru constituirea coaliţiei de guvernare. După semnarea acordului, audierea miniştrilor a început în comisii şi s-a desfăşurat rapid, în numai 4 ore şi jumătate în aceeaşi zi, iar noul cabinet a fost supus votului în plen. Guvernul a fost învestit cu 301 voturi pentru, peste pragul necesar de 233 voturi, în ciuda absenţei şi protestelor din partea opoziţiei exercitată de aşa-numite partide suveraniste.

În discursul său din Parlament, premierul Ilie Bolojan a subliniat că România se confruntă cu un risc real de incapacitate de plată dacă abordarea fiscală nu se schimbă rapid şi că noul cadru guvernamental va fi marcat de modificări drastice ce vor afecta atât cetăţenii, cât şi aparatul bugetar, măsuri care vor prioritiza reformarea sistemului publice şi a cheltuielilor bugetare, majorarea unor impozite şi taxe combinată cu consolidarea disciplinei financiare şi combaterea evaziunii fiscale.

În seara aceleeaşi zile, miniştrii au depus jurământul la Palatul Cotroceni, iar apoi a avut loc prima şedinţă la Palatul Victoria, marcată de numirea celor cinci vicepremieri şi a celor 16 ministere, conform configuraţiei politice şi repartizării între partide.

Noul Guvern are următoarea componenţă: Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru; Marian Neacşu - viceprim-ministru;Tanczos Barna - viceprim-ministru; Michael-Dragoş Anastasiu - viceprim-ministru; Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne; Liviu-Ionuţ Moşteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale; Ciprian-Constantin Şerban - ministrul transporturilor şi infrastructurii; Alexandru Nazare - ministrul finanţelor; Radu Marinescu - ministrul justiţiei; Florin-Ionuţ Barbu - ministrul agriculturii şi şi dezvoltării rurale; Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei; Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătăţii; Dragoş-Nicolae Pîslaru - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene; Daniel-Ovidiu David - ministrul educaţiei şi cercetării; Oana-Silvia Ţoiu - ministrul afacerilor externe; Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor şi pădurilor; Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale; Radu-Dinel Miruţă - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului; Cseke Attila-Zoltan - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei; Demeter Andras Istvan - ministrul culturii.

• Sprijin financiar pentru Praid, noi alocări pentru investiţii

În primele trei săptămâni din luna trecută, guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu - care a consemnat 47 zile de interimat - a aprobat o serie semnificativă de cheltuieli bugetare menite să sprijine economia, să răspundă urgenţelor locale şi să contribuie la dezvoltarea infrastructurii şi protecţia socială. De la începutul lunii şi până pe 23 iunie, s-au alocat fonduri pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de inundaţiile din luna mai din localitatea Praid, în valoare totală de 300 milioane lei, din care 200 milioane lei pentru industria extractivă şi prelucrătoare, respectiv 100 milioane lei pentru turism şi alimentaţie. Amintim că Salina Praid a fost închisă după ce, în urma unor inundaţii puternice, apa pârâului Corund s-a infiltrat în galerii. Specialiştii trimişi la faţa locului, inclusiv cei veniţi prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, au estimat că în subteran au intrat un volum cuprins între 4 milioane şi 7 milioane de metri cubi de apă sărată, care pun în pericol atât exploatarea minieră a sării, cât şi turismul din Salina Praid. Autorităţile au demarat imediat lucrări de deviere a albiei pârâului Corund, urmând ca la finalizarea acestora să demareze procedura de scoatere a apei din mină, dar după crearea în prealabil a unui iaz artificial.

Tot luna trecută, guvernul interimar a aprobat pentru Complexul Energetic Oltenia un ajutor de stat de 279,1 milioane lei pentru plata certificatelor de emisii CO2, iar pentru exproprierile necesare construcţiei infrastructurii de transport, printre care Şoseaua de Centură Botoşani şi Autostrada Sibiu-Piteşti, au fost alocaţi peste 9,5 milioane lei. În paralel, au fost aprobate alocări pentru exproprieri suplimentare privind varianta ocolitoare Mediaş, Autostrada de Centură a Bucureştiului, DN7 Bâldana-Titu şi podul peste Dunăre de la Brăila, totalizând peste 30 de milioane lei.

Alte sume au fost direcţionate către sprijinirea investiţiilor culturale, pentru actualizări ale valorii bunurilor publice, precum şi pentru facilităţi de transport pentru studenţi, inclusiv reintroducerea achiziţiei online de bilete.

Administraţia Naţională „Apele Române” a beneficiat în luna iunie de o majorare a bugetului la 4,25 miliarde lei, în scopul prevenirii inundaţiilor, modernizării infrastructurii şi rezilienţei climatică. În plus, s-au aprobat măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul mediului, printr-un memorandum care stabileşte criterii şi termene clare pentru optimizarea investiţiilor şi planificarea strategică.

Începând cu 23 iunie şi până la 30 iunie inclusiv, noul executiv condus de prim-ministrul Ilie Bolojan a implementat rapid o serie de măsuri care includ atât reforme structurale, cât şi intervenţii sociale şi economice directe. S-au adoptat ordonanţe de urgenţă pentru restituirea unor sume plătite la Fondul de Tranziţie Energetică, alocări de tichete valorice lunare în valoare de 50 lei pentru consumatorii vulnerabili de energie electrică - cu un impact bugetar estimat de 1 miliard de lei - şi prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente de bază până la 30 septembrie 2025. Totodată, au fost dezbătute în primă lectură, la finalul lunii iunie şi ulterior adoptate la începutul lunii iulie, câteva măsuri de austeritate bugetară, precum limitarea sporurilor în sectorul public la 300 lei brut lunar şi reducerea concediului suplimentar la maximum 5 zile, pentru activităţi în condiţii periculoase, în scopul corectării deficitului bugetar.

Guvernul a decis, de asemenea, menţinerea organizării actuale a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, pentru a evita costuri suplimentare. Printre deciziile relevante se numără şi reducerea indemnizaţiilor membrilor Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi modificări în legislaţia privind Eximbank. În aceeaşi perioadă, s-au aprobat şi măsuri privind prorogarea termenelor pentru implementarea sistemului naţional RO e-Factura în cazul anumitor instituţii, precum şi abrogarea unor articole privind reorganizarea ANAF. Aceste decizii reflectă o direcţie clară spre reducerea cheltuielilor administrative şi eficientizarea structurii instituţionale.

• Decizie NATO: Alocarea pentru apărare, majorată la 5% din PIB până în anul 2035

Toate măsurile de consolidare bugetară dezbătute de noua coaliţie de guvernare în cursul lunii iunie, măsuri ce au început să fie adoptate şu implementate în cursul lunii iulie, au trebuit să fie regândite la finalul lunii trecute odată cu decizia summitului NATO de la Haga prin care s-a stabilit că statele aliate trebuie să îşi majoreze alocarea pentru apărare şi securitate la 5% din Produsul Intern Brut, etapizat, până în anul 2035.

Măsura luată la summitul NATO din 25 iunie a fost aprobată în prealabil şi la summitul Formatului B9 ce a avut loc la Vilnius, în Lituania, şi care anul viitor ar urma să se desfăşoare în România, în baza propunerii făcută de preşedintele Nicuşor Dan. Alocarea de 5% este compusă din 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi încă 1,5% pentru infrastructura conexă, vitală în susţinerea logistică a forţelor aliate, cum este cazul Portului Constanţa sau al reţelelor feroviare strategice, după cum a precizat preşedintele Nicuşor Dan.

Cele două summituri au constituit un prilej pentru reiterarea angajamentului pentru dezvoltarea unor facilităţi moderne pentru forţele aliate de pe Flancul Estic al NATO şi pentru susţinerea iniţiativei europene pentru crearea unui hub strategic la Marea Neagră, un instrument esenţial de stabilizare regională, cu implicaţii economice, de mediu şi, mai ales, de securitate energetică. Referitor la acest hub, după şedinţa Consiliului European din 26 iunie preşedintele Nicuşor Dan a declarat că locaţia centrului respectiv de securitate şi apărare regională europeană ar trebui să fie la Constanţa, pentru că este cel mai important port al Uniunii Europene la Marea Neagră.

Un moment de referinţă al lunii iunie a fost decizia guvernului olandez de a dona României un număr de 18 avioane F-16, care vor intra în posesia statului român până la sfârşitul anului, decizie care a fost anunţată înaintea summitului NATO de la Haga. Transferul este realizat simbolic pentru suma de un euro, reflectând o solidaritate profundă între aliaţi şi încrederea în România ca centru de pregătire regională pentru piloţi NATO. Avioanele vor fi operate în cadrul Centrului de instruire F-16 de la Feteşti, devenind o platformă esenţială pentru antrenamentul şi interoperabilitatea piloţilor din întreg spaţiul aliat. Această mişcare strategică nu doar întăreşte capacităţile aeriene ale României, ci şi confirmă poziţia sa ca furnizor de securitate în regiune.

• Combaterea evaziunii fiscale, pe agenda CSAT

După summitul NATO, în 30 iunie a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat de preşedintele Nicuşor Dan, unde pe agendă s-a aflat şi combaterea evaziunii fiscale, care a atins cote alarmante potrivit decidenţilor politici. Membrii CSAT au căzut de acord că evaziunea fiscală a devenit un flagel economic care subminează în mod direct capacitatea statului de a investi în apărare, sănătate, educaţie şi infrastructură. De aceea, ei au susţinut adoptarea unui cadru normativ mai dur, inclusiv prin sancţiuni penale clare, şi au cerut acţiuni concrete şi coordonate pentru identificarea şi destructurarea reţelelor de fraudă fiscală. Potrivit deciziilor luate în CSAT, digitalizarea sistemului fiscal şi intensificarea controalelor devin direcţii obligatorii, nu doar opţionale.

În cadrul şedinţei, a fost analizat şi aprobat raportul anual al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, document ce semnalează o creştere semnificativă a riscurilor în spaţiul digital. Raportul relevă un nivel ridicat al ameninţărilor, inclusiv incidente şi vulnerabilităţi critice, impunând măsuri sporite de rezilienţă şi pregătire a instituţiilor naţionale. Într-un climat internaţional instabil, membrii CSAT au arătat că protejarea reţelelor informatice devine la fel de crucială precum apărarea frontierelor fizice.

O atenţie aparte a fost acordată şi Salinei Praid, un obiectiv strategic cu valenţe economice şi sociale majore. CSAT a analizat scenarii privind recondiţionarea minei în urma inundaţiilor masive din a doua jumătate a lunii mari, precum şi dezvoltarea unei noi facilităţi, în condiţiile în care siguranţa angajaţilor şi a comunităţii locale trebuie protejată în faţa unor noi vulnerabilităţi.