Indicii BVB îşi temperează creşterea în iunie, pe fondul incertitudinii privind măsurile de corecţie fiscală

Mişcarea ascendentă abruptă a indicilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB) catalizată de alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte al ţării noastre s-a oprit luna trecută, într-un context internaţional tensionat, în vreme ce în plan intern atenţia a fost captată de negocierile privind formarea noului guvern şi de măsurile creionate pentru corectarea deficitului bugetar.

Indicele BET, al celor mai lichide douăzeci de titluri ale pieţei noastre, a avut un avans de 2,35%, la 18.736 de puncte, după ce pe parcursul lunii indicele atinsese un nou record istoric, în vreme ce BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a urcat cu 3,02%, până la 3.528 de puncte.

• Indicii bursieri din SUA urcă, în vreme ce administraţia Trump poartă negocieri legate de tarife cu partenerii săi comerciali

În Statele Unite, unde Rezerva Federală a lăsat nemodificată dobânda-cheie, indicii au avut creşteri, atingând în unele cazuri noi recorduri istorice. Indicele S&P 500 s-a apreciat cu aproape 5%, în vreme ce indicele Dow Jones Industrial Average a avut un avans de 4,3%. Indicele Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, s-a apreciat cu 6,6%.

Prim-planul a fost captat de negocierile preşedintelui Donald Trump cu partenerii comerciali ai Statelor Unite privind taxele pentru importurile în SUA. Cu administraţia de la Beijing există un acord temporar valabil până în august, în baza căruia importurile din China în Statele Unite sunt taxate cu 30%, iar cele din SUA în China cu 10%, faţă de nivelurile de peste 100% vehiculate în urmă cu câteva luni. Pentru importurile din Uniunea Europeană şi Mexic, Trump a anunţat recent tarife de 30% care vor intra în vigoare de la 1 august, la care oficialii europeni şi mexicani au anunţat că vor riposta. Situaţii oarecum similare există şi în cazul relaţiilor americane cu alte state, de pildă Canada sau Brazilia, care sunt vizate de tarife de 35% şi 50% în cazul în care nu se ajunge la acorduri comerciale.

Conflictul dintre Israel şi Iran a intrat într-o fază de pauză strategică, după ce Statele Unite au atacat militar trei facilităţi nucleare iraniene, ulterior încheindu-se un armistiţiu cerut de preşedintele Donald Trump. Tensiunile din Orientul Mijlociu nu au avut impact asupra pieţelor de acţiuni, dar au adus volatilitate ridicată pentru preţul petrolului, în condiţiile temerilor privind închiderea strâmtorii Ormuz, foarte importantă pentru aprovizionarea cu ţiţei a globului.

De partea noastră a Atlanticului, unde Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda cu 0,25%, dar a anunţat că probabil se află la finalul ciclului de reducere a ratelor, indicii au avut osciaţii reduse.

• Impozitul pe dividende va creşte de la 10% la 16%, începând cu anul viitor

La Bursa de Valori Bucureşti, atenţia a fost captată de negocierile privind formarea unui nou guvern şi măsurile propuse pentru reducerea deficitului bugetar care, anul trecut, a fost de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Printre măsurile cu impact direct sau indirect asupra companiilor, investitorilor şi a pieţei de capital în ansamblu se numără creşterea accizelor la carburanţi, majorarea taxei pe valoare adăugată, creşterea impozitului pe dividende de 10% la 16% sau taxarea suplimentară a cifrei de afaceri a băncilor. Pe de o parte, măsurile pot avea un impact inflaţionist şi, pe de altă parte, pot afecta creşterea economică care oricum se anunţa redusă, astfel încât se conturează un scenariu stagflaţionist pentru economia ţării noastre.

Majorarea impozitului pe câştigurile de capital la 10% fără deducerea pierderilor din profituri, faţă de 1% sau 3% cât este în prezent, era o altă măsură care apărea în forma iniţială a măsurilor guvernului, dar care nu se găseşte în primul pachet anunţate de premierul Ilie Bolojan.

MSCI, unul dintre cei mai importanţi furnizori globali de indici bursieri, a clasificat piaţa noastră de capital drept Advanced Frontier Market, parte dintr-un grup restrâns de cinci ţări incluse în această nouă subcategorie introdusă în 2025, respectiv Slovenia, Estonia, Lituania şi Letonia. Potrivit estimărilor, acţiunile companiilor româneşti vor avea cea mai mare pondere în noii indici MSCI dedicaţi Pieţelor de Frontieră Avansate, conform unui comunicat al BVB.

• Titlurile Transelectrica, Antibiotice şi Transport Trade Services - cele mai mari aprecieri din indicele BET

Acţiunile Transelectrica s-au înscris pe un trend de creştere accentuată începând cu prima parte a lunii mai, titlurile transportatorului de energie electrică marcând în iunie o apreciere de 20,6%, până la preţul de 57 lei, un nou record istoric la acel moment.

Compania urmează să plătească un dividend cu randament net de 6% faţă de ultimul preţ al acţiunii din luna iunie, ziua de 9 iulie fiind ultima în care investitorii puteau cumpăra acţiuni ale societăţii pentru a beneficia de distribuţie. Emitentul, ce deţine monopol pe transportul energiei electrice din ţara noastră, a raportat pentru primul trimestru o creştere a profitabilităţii cu 52%, în primul rând pe fondul tarifelor mai mari aprobate de ANRE şi poate beneficia indirect de liberalizarea pieţei energiei.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a descoperit o serie de nereguli în administrarea companiei, sesizând în acest sens organele penale, valoarea prejudiciilor fiind cuprinsă, la o primă estimare, între 41 milioane şi 65 milioane lei. ”Interesant este că, pentru piaţă, acestea au fost interpretate drept veşti pozitive, sugerând o presiune crescută pentru eficientizarea activităţii companiei”, a scris într-un raport Alin Brendea, analist bursier în cadrul Prime Transaction.

Titlurile producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi au avut o apreciere de 16,8%, luna trecută, mişcarea fiind deocamdată un raliu în trendul descedent pe care s-a înscris cotaţia emitentului începând cu ultima parte a anului trecut. Compania a câştigat o nouă licitaţie în Marea Britanie, urmând să furnizeze în spitale şapte milioane de flacoane din cinci medicamente injectabile, pentru următorii doi ani. Acţiunile transportatorului de mărfuri pe Dunăre şi operatorului portuar Transport Trade Services au avut o apreciere de 11,1%, fără motive fundamentale evidente. Titlurile companiei se află pe un trend descendent abrupt de peste doi ani, astfel încât, probabil, preţul a ajuns la un nivel atrăgător pentru unii investitori de la BVB.

• Apreciere de aproape 5% pentru acţiunile OMV Petrom; titlurile Hidroelectrica recuperează complet corecţia ex-dividend

Acţiunile producătorului de petrol şi gaze OMV Petrom au avut o creştere de 4,9%, luna trecută, într-o perioadă cu volatilitate ridicată pentru preţul ţiţeiului în plan internaţional. Rezultatele emitentului sunt în scădere, dar există posibilitatea ca societatea să acorde un dividend suplimentar în a doua parte a anului, conform declaraţiilor conducerii. Titlurile Romgaz, partenerul OMV Petrom din proiectul Neptun Deep, au avut o apreciere de 2,6%, compania urmând să plătească un dividend cu randament de 2%.

Acţiunile Hidroelectrica au recuperat complet corecţia ex-dividend pentru alocarea cu un randament net de 6,5%, înaintea liberalizării pieţei energiei electrice, pentru care compania pare bine poziţionată, atât ca producător, cât şi ca furnizor. De altfel, se manifestă o migrare în masă a clienţilor casnici către serviciile Hidro, potrivit informaţiilor din presă. Titlurile Nuclearelectrica s-au depreciat cu 5,9%, declin ce conţie şi corecţia ex-dividend pentru alocarea cu randament net de 5,6%.

• Taxa pe cifra de afaceri a băncilor creşte de la 2% la 4%

Acţiunile Banca Transilvania au încheiat luna cu o apreciere de 3,2%, declin ce

include corecţia ex-dividend pentru alocarea cu randament de 5%, în vreme ce titlurile BRD-Groupe Societe Generale s-au apreciat cu 1,2%.

Măsurile fiscale din programul de guvernare prevăd ca băncilor ce au cote mari de piaţă să plătească o taxă de 4% pe cifra de afaceri începând cu 1 iulie, faţă de 2% cât este în prezent, ceea ce poate duce la creşterea comisioanelor şi a dobânzilor la creditele acordate.

• Deprecieri pentru acţiunile Aquila, Sphera şi TeraPlast

Titlurile distribuitorului bunurilor de larg consum Aquila Part Prod Com au avut un declin de 8%, luna trecută, fiind vorba mai degrabă de un declin tehnic apărut în condiţiile în care, fondatorii au vândut 8% din companie în piaţa ”deal”, la un preţ cu circa 9% sub referinţă, printre cumpărători fiind fondurile de pensii NN.

Acţiunile Sphera Franchise Group, operatorul lanţurilor de alimentaţie publică KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, s-au depreciat cu 5,8%, într-o perioadă în care se discuta în spaţiul public despre eliminarea cotei reduse de TVA şi creşterea taxei pe valoare adăugată, măsură cu impact asupra preţurilor produselor companiei. Tot la capitolul scăderi se remarcă titlurile TeraPlast, ce s-au depreciat cu 6% luna trecută.

• Discount-uri de tranzacţionare situate între 72% pentru Lion Capital şi 53% în cazul Longshield Investment

Indicele BET-FI, alcătuit din fostele SIF-uri plus Fondul Proprietatea (FP), a urcat cu 3,77%, până la 60.830 de puncte, aproape toate componentele coşului de acţiuni apreciindu-se, luna trecută.

Titlurile FP au crescut cu 4,2%, în condiţiile în care fondul de investiţii realizează un program de răscumpărări de acţiuni proprii care susţin cotaţia, iar în a doua parte a lunii fondul a distribuit dividende, astfel încât este posibil ca o parte din banii alocaţi să fi fost reinvestiţi. Acţiunile Evergent Investments s-au apreciat cu 7,86%, pe fondul anunţului depunderii de către societate la Autoritatea de Supraveghere Financiară a documentaţiei aferente realizării unui program de răscumpărare pentru cel mult 3% din capitalul social, în vreme ce titlurile Longshield Investment s-au depreciat cu 0,3%.

La finalul lunii iunie, fostele SIF-uri se tranzacţionau la discounturi între preţul de piaţă şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN) cuprinse între 72% pentru Lion Capital şi 53% în cazul Longshield Investment. Pentru FP, discountul era de 48%, peste obiectivul administratorului Franklin Templeton, care vizează un nivel sub 15%.

• Acţiunile Banca Transilvania, Hidroelectrica şi OMV Petrom - pe primele trei locuri în topul rulajului

Ministerul Finanţelor a atras 537 milioane lei şi aproape 222 milioane euro - echivalentul a 1,6 miliarde lei sau 330 milioane euro, prin a cincea ofertă primară de vânzare de titluri de stat Fidelis pentru populaţie, derulată luna trecută prin sistemul bursier. Suma este peste cea subscrisă în oferta precedentă, de 1,2 miliarde lei sau 237 milioane euro.

Oferta a fost croită în şapte tranşe, patru în lei şi trei în euro. Titlurile în lei au maturitatea de doi, patru şi şase ani, cu dobânzi de 7,35%, 7,7% şi 7,95%, la care se adaugă o tranşă destinată donatorilor de sânge, cu maturitatea de doi ani şi dobânda de 8,35%. Tranşele în euro au maturităţi de doi, cinci şi şapte ani, cu dobânzi anuale de 3,9%, 5,6% şi 6,5%.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu titluri listate pe Segmentul Principal al Bursei de Valori Bucureşti a fost de circa 3,5 miliarde de lei, în luna iunie, cu 7,5% peste nivelul înregistrat în mai. Valoarea medie zilnică a transferurilor a urcat cu 12,9%, ajungând la 175,6 milioane de lei, în aceeaşi perioadă de raportare.

Cu tranzacţii în valoare de 690,3 milioane de lei, titlurile Banca Transilvania au ocupat prima poziţie în topul rulajului cu acţiuni din luna iunie. Pe locul al doilea s-au situat titlurile Hidroelectrica, cu transferuri însumând 212,3 milioane de lei, clasamentul fiind completat de OMV Petrom, ale cărei acţiuni au generat schimburi de 145,2 milioane de lei.

La finele lunii iunie, valoarea de piaţă a tuturor companiilor listate pe Segmentul Principal al pieţei de capital româneşti (inclusiv Erste Group Bank) era de circa 396,2 miliarde de lei, cu circa 2% mai mare faţă de nivelul consemnat la finalul lunii mai, potrivit raportului lunar publicat de BVB.

Citeşte După alegeri, aceleaşi partide, taxe majorate