English
Creşterea susţinută a randamentelor titlurilor de stat reprezintă o sursă tot mai mare de îngrijorare atât pentru guverne cât şi pentru investitori. Fenomenul se manifestă în toate economiile din G7, în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor americane de 30 de ani se menţine în jurul celui mai ridicat nivel din 2007.
Acesta este contextul în care decizia Federal Reserve este aşteptată cu nerăbdare, mai ales pe fondul promisiunilor noului preşedinte, Kevin Warsh, de urmărire strictă a stabilităţii preţurilor, definită printr-o rată a inflaţiei de 2%.
Un sondaj recent de la Bloomberg arată că economiştii îşi menţin aşteptările conform cărora următoarea măsură a Fed va fi o reducere cu 25 de puncte de bază, probabil în trimestrul al treilea al anului 2027, termen amânat cu un trimestru faţă de sondajele anterioare, chiar dacă pieţele anticipează posibile majorări până la sfârşitul anului 2026.
Printre factorii citaţi se numără piaţa echilibrată a muncii, o situaţie care se poate deteriora dacă politica monetară rămâne restrictivă prea mult timp, rezilienţa economică fără supraîncălzire şi o traiectorie a inflaţiei care poate fi "gestionată", în ciuda volatilităţii preţului petrolului.
"Evenimentele recente ne reamintesc că geopolitica conduce economia şi nu invers", a declarat pentru agenţia de ştiri americană Katharine Neiss, economist-şef pentru Europa la PGIM (Prudential Global Investment Management), iar "presiunile negative ale şocului ofertei asupra inflaţiei totale vor continua să susţină tendinţele băncilor centrale de adoptare a unor politici monetare mai agresive".
Pe de altă parte, tot Bloomberg scrie că "angoasa inflaţiei globale revine odată cu creşterea preţului petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril", deoarece "creşterea preţurilor energiei, tarifele americane şi cheltuielile pentru inteligenţa artificială reaprind temerile investitorilor legate de inflaţie".
"Creşterea rapidă a randamentelor obligaţiunilor la nivel mondial este doar unul dintre semnalele îngrijorării investitorilor cu privire la riscul ca preţurile de consum să scape de sub control", mai subliniază Bloomberg.
În ceea ce priveşte aşteptările pieţei privind majorarea dobânzii de politică monetară din SUA, cei mai urmăriţi indicatori sunt randamentele certificatelor de trezorerie de 13 săptămâni şi ale obligaţiunilor de 2 ani.
Certificatele de 13 săptămâni sunt extrem de sensibile la aşteptările actuale privind politica Federal Reserve şi la ratele pe termen scurt, iar o creştere a randamentelor în acest segment indică faptul că pieţele anticipează o majorare iminentă a dobânzii de politică monetară, o lichiditate mai redusă sau vânzări ale activelor de refugiu.
Titlurile de 2 ani urmăresc aşteptările privind politica Fed-ului pentru următorii doi ani, precum perspectivele creşterii economice şi inflaţiei. Creşterea acestor randamente, care au depăşit recent pragul de 4,3%, în condiţiile în care dobânda efectivă de politică monetară este de 3,63% (vezi graficul 1), indică faptul că pieţele anticipează menţinerea sau creşterea ratelor pe termen scurt, adesea din cauza unei creşteri economice mai puternice, a unei inflaţii mai persistente sau a îngrijorărilor legate de situaţia fiscală.
Creşterea randamentelor pentru certificatele de trezorerie ar fi fost, probabil, mult mai mare dacă Federal Reserve nu ar fi repornit discret programul de relaxare cantitativă. Astfel, soldul deţinerilor de certificate a depăşit recent 511 miliarde de dolari, după o creştere accelerată din decembrie 2025 (vezi graficul 2).
Pentru Bill Dudley, fost preşedinte al Federal Reserve Bank of New York, banca centrală americană nu are decât opţiunea majorării dobânzilor. Într-un editorial recent de la Bloomberg, Dudley susţine că riscurile de a nu acţiona sunt mai mari decât cele ale unei politici mai stricte.
În opinia sa, temperarea presiunilor inflaţioniste din ultimele luni nu este un argument suficient pentru menţinerea sau reducerea dobânzii, deoarece o serie de factori structural arată necesitatea majorării.
Astfel, pe fondul unei economii aflate aproape de ocuparea deplină a forţei de muncă, indicii core ai inflaţiei prezintă creşteri anuale ridicate şi persistente, de 2,4% - 3,3%, ceea ce arată că politica monetară nu este restrictivă, mai ales când se iau în considerare şi evoluţiile de pe pieţele financiare.
Bill Dudley mai susţine că unul dintre factorii structurali fundamentali îl reprezintă boom-ul din sectorul inteligenţei artificiale, cu influenţe semnificative asupra cererii de energie, care va accentua presiunile inflaţioniste pe termen scurt.
Acţiunea Fed este necesară şi pentru menţinerea credibilităţii, după cum mai susţine fostul preşedinte de la FRBNY.
"Inflaţia a depăşit obiectivul de 2% al băncii centrale de mai bine de cinci ani, iar dacă Fed-ul nu acţionează, există riscul ca piaţa să considere discursul dur al lui Warsh doar mult zgomot pentru nimic", mai scrie Dudley, care estimează că dobânda va fi menţinută neschimbată la următoarea şedinţă de politică monetară.
Apoi "vacanţa" va lua sfârşit. "Până în toamnă presiunea asupra Fed pentru înăsprirea politicii monetare va deveni copleşitoare", este concluzia lui Dudley, deoarece "riscul de a permite inflaţiei să se menţină peste ţinta Fed încă câţiva ani este pur şi simplu prea mare".
Va acţiona atunci noul preşedinte al Federal Reserve, chiar dacă se va confrunta cu presiuni masive din partea preşedintelui Trump? Probabil că vor apărea semnale în acest sens la conferinţa de la Jackson Hole de luna viitoare.
Indiferent de alegerea Fed, cea mai bună opţiune pentru investitori şi consumatori pare să fie pregătirea pentru noua eră a dobânzilor ridicate, aşa cum subliniază analiştii de la Hoisington Investment Management.
"În absenţa unei recesiuni prelungite, a unui şoc favorabil din partea ofertei sau a unei perioade prelungite de restricţii monetare, contextul structural mai larg - deficite fiscale mai mari, cereri de capital mai mari, lanţuri de aprovizionare fragmentate, eficienţe reduse ale globalizării şi o sensibilitate mai mare la oferta de titluri de trezorerie - sugerează că atât inflaţia, cât şi randamentele pe termen lung ale titlurilor de trezorerie vor avea o tendinţă ascendentă", este concluzia ultimei analize trimestriale publicate de compania de investiţii americană.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 07:48)
NU conteaza ce spun pietele conteaza ce spune Trump si daca el decide ca e mai buna reducerea asa se va face. Si nu cred ca este o idee rea chiar deloc. Pietele uneori sunt ilogice si atunci o minte limpede le poate si trebuie aduce in fagasul normal.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 10:42)
Nici o sansa , Trump se pricepe la orice de la razboi la politica de dobanzi. Vedem cam cat de bine.
vor mentine dobanda in cel mai bun caz. Din moment ce fac qe inseamna ca nu este suficienta cerere pe piata pt bonduri la dobanzile de azi.ce sa mai scada ca se prabuseste cererea.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 11:12)
Trump, mintea limpede! Care aduce pietele, si lumea, in fagasul normal. rofl
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 16:24)
PAI razboiul e scump, cheltuieli pt razboi, de la 800 mld/an pe vremea lui Biden care "facea risipa ca ajuta Ucraina", la 1500 mld Dolari pe vremea lui Donald, dupa doar 1 an.
Dobanzile ar scadea de la sine daca Trump n-ar cheltui banii ca apa. FED n-are ce sa faca.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 11:15)
BCE nu este una privata cum e FED-ul si o putem reglementa cumva in folosul tuturor.
Articolul 123 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) este unul dintre articolele fundamentale privind uniunea economică și monetară. Acesta interzice în mod expres Băncii Centrale Europene (BCE) și băncilor centrale naționale să acorde credite (descoperiri de cont sau orice alt tip de facilități de credit) guvernelor, autorităților publice sau altor organisme din UE (cunoscută popular drept interdicția finanțării monetare a statului).
Fiind o prevedere din dreptul primar al Uniunii Europene, Articolul 123 NU poate fi modificat prin legi naționale, ordonanțe sau prin decizii simple ale Parlamentului ori Guvernului României.
Modificarea lui se poate face exclusiv prin revizuirea Tratatelor UE.
Iată pașii juridici și politici prin care s-ar putea modifica Articolul 123 din TFUE:
Procedurile Juridice de Modificare (Conform Articolului 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană - TUE)
Pentru a modifica TFUE, Uniunea Europeană trebuie să parcurgă o Procedură de Revizuire Ordinară.
Step 1: Inițiativa
Propunerea de modificare a Articolului 123 poate fi depusă formal de către:
•Un Guvern al oricărui Stat Membru (de exemplu, Guvernul României sau al altei țări din UE)
•Parlamentul European
•Comisia Europeană
Proiectul de modificare este transmis Consiliului UE și notificat parlamentelor naționale.
Step 2: Evaluarea și Convocarea O Convenției
•Consiliul UE transmite propunerea Consiliului European (șefilor de stat și de guvern).
•Dacă Consiliul European decide cu majoritate simplă să examineze modificările, Președintele Consiliului European convoacă o Convenție formată din:
oReprezentanți ai parlamentelor naționale
oȘefi de stat sau de guvern
oReprezentanți ai Parlamentului European
oReprezentanți ai Comisiei Europene
o(Deoarece e vorba de chestiuni monetare, va fi consultată obligatoriu și Banca Centrală Europeană).
•Convenția examinează propunerea și adoptă prin consens o recomandare adresată Conferinței Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre.
Step 3: Conferința Interguvernamentală (CIG)
•Este convocată o Conferință a Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre (CIG).
•Scopul CIG este de a stabili de comun acord modificările care urmează să fie aduse tratatelor.
•Cerință cheie: Textul modificat trebuie aprobat cu UNANIMITATE de către toate statele membre.
Step 4: Ratificarea de către TOATE Statele Membre
•După ce textul este aprobat de CIG, modificarea nu intră în vigoare imediat.
•Fiecare dintre cele 27 de state membre trebuie să ratifice modificarea conform propriilor proceduri constituționale naționale:
oÎn unele țări, ratificarea se face prin vot în Parlament (de regulă cu o majoritate calificată de 2/3).
oÎn alte țări (cum este Irlanda), constituția impune referendum obligatoriu.
Punctul critic: Dacă un singur stat membru refuză ratificarea (la votul din parlament sau prin referendum), modificarea Articolului 123 PICA definitiv și tratatul rămâne în forma actuală.
Ce ar însemna acest lucru din punct de vedere politic și economic?
Deși procedura juridică există, în practică, modificarea Articolului 123 TFUE este extrem de dificilă (aproape imposibilă în climatul actual) din motive politice și economice:
1.Opoziția „Statelor Frugale” și a Germaniei: Interdicția finanțării directe a guvernelor de către banca centrală este o „linie roșie” stabilită la Maastrich în anii '90, la insistențele Germaniei și ale altor state din nordul Europei, pentru a preveni hiperinflația și iresponsabilitatea fiscală a guvernelor.
2.Independența BCE: Articolul 123 este pilonul de bază al independenței Băncii Centrale Europene. Eliminarea sau slăbirea lui ar permite guvernelor să își tipărească bani pentru a-și acoperi deficitele bugetare, ducând la risc crescut de inflație în zona euro.
Alternativa Practică: Cum se ocolește / flexibilizează regula în prezent?
Deoarece modificarea articolului din tratat este un proces extrem de anevoios, UE și BCE au găsit mecanisme de a sprijini guvernele fără a încălca formal Articolul 123:
•Piața Secundară: BCE și băncile centrale naționale nu au voie să cumpere obligațiuni direct de la guverne (piața primară), dar au voie să cumpere obligațiuni de stat de pe piața secundară (de la bănci comerciale sau fonduri de investiții).
•Programele de ACHIZIȚII de Active (ex: PEPP, PSPP): Prin aceste programe derulate în timpul crizelor, BCE a cumpărat sute de miliarde de euro în titluri de stat de pe piața secundară, injectând lichiditate masivă în economie și menținând scăzute costurile de împrumut ale statelor, fără a încălca tehnic Articolul 123.
Cum poate acționa România?
Dacă România (prin Guvern sau Parlament) dorește schimbarea acestui articol:
1.Trebuie să inițieze un dialog diplomatic cu alte guverne din UE pentru a crea o alianță.
2.Ministerul Afacerilor Externe și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE ar trebui să depună oficial propunerea de revizuire la Consiliul UE.
3.Ar trebui convinsă Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană că o astfel de schimbare nu va destabiliza moneda Euro și nu va genera inflație scăpată de sub control.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 11:41)
Pai s-o reglementam pe BCE. In folosul tuturor.
Sa modificam articolul 123 fara sa destabilizam moneda Euro si fara sa generam o inflatie galopanta. Guvernele vor actiona responsabil, profesionist si transparent pentru a transforma UE in liderul mondial al inovarii si cresterii economice.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 13:05)
Dar BCE a incalcat tratatele europene prin pornirea tiparnitei si tot felul de programe dedicate suprimarii dobanzilor pentru obligatiunile guvernamentale, in special pentru Italia, Franta, Spania, Grecia si alti faliti ai zonei euro. Aceste mecanisme au fost folosite si pentru santajul guvernelor. Si Curtea Europeana de Justitiei a sustinut aceste incalcari ale tratatelor dupa plingerile venite din Germania.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 16:41)
Nici o bancă centrală nu poate împrumuta direct un guvern.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 17:09)
pt credibilitate. trebuie independenta, vorba vine si sa nu imprumute direct. da-i la unul ca Ciolacu dreptul "regalian" de a printa bani lol sa vezi acolo printer go brrr.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 18:28)
:))
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 23:26)
Banca Centrala se împrumută de la bănci... la fel și Guvernul, de la băncile unde statul român este acționar majoritar...
2.7. Traseu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Circuitul banilor în data de 29.07.2026, 23:30)
Banca Centrala face politica monetara....
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.07.2026, 23:30)
Unii fac politica, alții plățile.... :))