Economiştii cred că Federal Reserve va reduce dobânda, pieţele spun altceva

Creşterea susţinută a randamentelor titlurilor de stat reprezintă o sursă tot mai mare de îngrijorare atât pentru guverne cât şi pentru investitori. Fenomenul se manifestă în toate economiile din G7, în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor americane de 30 de ani se menţine în jurul celui mai ridicat nivel din 2007.

Acesta este contextul în care decizia Federal Reserve este aşteptată cu nerăbdare, mai ales pe fondul promisiunilor noului preşedinte, Kevin Warsh, de urmărire strictă a stabilităţii preţurilor, definită printr-o rată a inflaţiei de 2%.

Un sondaj recent de la Bloomberg arată că economiştii îşi menţin aşteptările conform cărora următoarea măsură a Fed va fi o reducere cu 25 de puncte de bază, probabil în trimestrul al treilea al anului 2027, termen amânat cu un trimestru faţă de sondajele anterioare, chiar dacă pieţele anticipează posibile majorări până la sfârşitul anului 2026.

Printre factorii citaţi se numără piaţa echilibrată a muncii, o situaţie care se poate deteriora dacă politica monetară rămâne restrictivă prea mult timp, rezilienţa economică fără supraîncălzire şi o traiectorie a inflaţiei care poate fi "gestionată", în ciuda volatilităţii preţului petrolului.

"Evenimentele recente ne reamintesc că geopolitica conduce economia şi nu invers", a declarat pentru agenţia de ştiri americană Katharine Neiss, economist-şef pentru Europa la PGIM (Prudential Global Investment Management), iar "presiunile negative ale şocului ofertei asupra inflaţiei totale vor continua să susţină tendinţele băncilor centrale de adoptare a unor politici monetare mai agresive".

Pe de altă parte, tot Bloomberg scrie că "angoasa inflaţiei globale revine odată cu creşterea preţului petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril", deoarece "creşterea preţurilor energiei, tarifele americane şi cheltuielile pentru inteligenţa artificială reaprind temerile investitorilor legate de inflaţie".

"Creşterea rapidă a randamentelor obligaţiunilor la nivel mondial este doar unul dintre semnalele îngrijorării investitorilor cu privire la riscul ca preţurile de consum să scape de sub control", mai subliniază Bloomberg.

În ceea ce priveşte aşteptările pieţei privind majorarea dobânzii de politică monetară din SUA, cei mai urmăriţi indicatori sunt randamentele certificatelor de trezorerie de 13 săptămâni şi ale obligaţiunilor de 2 ani.

Certificatele de 13 săptămâni sunt extrem de sensibile la aşteptările actuale privind politica Federal Reserve şi la ratele pe termen scurt, iar o creştere a randamentelor în acest segment indică faptul că pieţele anticipează o majorare iminentă a dobânzii de politică monetară, o lichiditate mai redusă sau vânzări ale activelor de refugiu.

Titlurile de 2 ani urmăresc aşteptările privind politica Fed-ului pentru următorii doi ani, precum perspectivele creşterii economice şi inflaţiei. Creşterea acestor randamente, care au depăşit recent pragul de 4,3%, în condiţiile în care dobânda efectivă de politică monetară este de 3,63% (vezi graficul 1), indică faptul că pieţele anticipează menţinerea sau creşterea ratelor pe termen scurt, adesea din cauza unei creşteri economice mai puternice, a unei inflaţii mai persistente sau a îngrijorărilor legate de situaţia fiscală.

Creşterea randamentelor pentru certificatele de trezorerie ar fi fost, probabil, mult mai mare dacă Federal Reserve nu ar fi repornit discret programul de relaxare cantitativă. Astfel, soldul deţinerilor de certificate a depăşit recent 511 miliarde de dolari, după o creştere accelerată din decembrie 2025 (vezi graficul 2).

Pentru Bill Dudley, fost preşedinte al Federal Reserve Bank of New York, banca centrală americană nu are decât opţiunea majorării dobânzilor. Într-un editorial recent de la Bloomberg, Dudley susţine că riscurile de a nu acţiona sunt mai mari decât cele ale unei politici mai stricte.

În opinia sa, temperarea presiunilor inflaţioniste din ultimele luni nu este un argument suficient pentru menţinerea sau reducerea dobânzii, deoarece o serie de factori structural arată necesitatea majorării.

Astfel, pe fondul unei economii aflate aproape de ocuparea deplină a forţei de muncă, indicii core ai inflaţiei prezintă creşteri anuale ridicate şi persistente, de 2,4% - 3,3%, ceea ce arată că politica monetară nu este restrictivă, mai ales când se iau în considerare şi evoluţiile de pe pieţele financiare.

Bill Dudley mai susţine că unul dintre factorii structurali fundamentali îl reprezintă boom-ul din sectorul inteligenţei artificiale, cu influenţe semnificative asupra cererii de energie, care va accentua presiunile inflaţioniste pe termen scurt.

Acţiunea Fed este necesară şi pentru menţinerea credibilităţii, după cum mai susţine fostul preşedinte de la FRBNY.

"Inflaţia a depăşit obiectivul de 2% al băncii centrale de mai bine de cinci ani, iar dacă Fed-ul nu acţionează, există riscul ca piaţa să considere discursul dur al lui Warsh doar mult zgomot pentru nimic", mai scrie Dudley, care estimează că dobânda va fi menţinută neschimbată la următoarea şedinţă de politică monetară.

Apoi "vacanţa" va lua sfârşit. "Până în toamnă presiunea asupra Fed pentru înăsprirea politicii monetare va deveni copleşitoare", este concluzia lui Dudley, deoarece "riscul de a permite inflaţiei să se menţină peste ţinta Fed încă câţiva ani este pur şi simplu prea mare".

Va acţiona atunci noul preşedinte al Federal Reserve, chiar dacă se va confrunta cu presiuni masive din partea preşedintelui Trump? Probabil că vor apărea semnale în acest sens la conferinţa de la Jackson Hole de luna viitoare.

Indiferent de alegerea Fed, cea mai bună opţiune pentru investitori şi consumatori pare să fie pregătirea pentru noua eră a dobânzilor ridicate, aşa cum subliniază analiştii de la Hoisington Investment Management.

"În absenţa unei recesiuni prelungite, a unui şoc favorabil din partea ofertei sau a unei perioade prelungite de restricţii monetare, contextul structural mai larg - deficite fiscale mai mari, cereri de capital mai mari, lanţuri de aprovizionare fragmentate, eficienţe reduse ale globalizării şi o sensibilitate mai mare la oferta de titluri de trezorerie - sugerează că atât inflaţia, cât şi randamentele pe termen lung ale titlurilor de trezorerie vor avea o tendinţă ascendentă", este concluzia ultimei analize trimestriale publicate de compania de investiţii americană.