EFECTELE PANDEMIEI PRIN PRISMA RAPORTULUI CSM PRIVIND STAREA JUSTIŢIEI ÎN 2020:Scădere puternică a numărului insolvenţelor, creştere a litigiilor de muncă, iniţierea procesului de digitalizare în justiţie

Miscellanea / 09 noiembrie 2021

Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener la Reff & Asociaţii

Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener la Reff & Asociaţii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat recent raportul anual privind starea justiţiei, care conţine informaţii şi statistici privind activitatea tuturor instanţelor din România în anul 2020. Concluziile raportului reflectă în primul rând efectele majore ale pandemiei asupra sistemului de justiţie, printre care scăderea volumului de activitate şi a indicatorilor de eficienţă la nivelul tuturor instanţelor din ţară. Însă o analiză a raportului duce şi la alte concluzii interesante, cum ar fi creşterea unor tipuri de litigii sau, dimpotrivă, scăderea unor domenii care în trecut generau mai multă activitate judecătorească, precum şi imaginea zonelor ţării unde se concentrează cea mai mare parte a activităţii de instanţă. Nu în ultimul rând, se remarcă iniţierea procesului de digitalizare în justiţie pe fondul pandemiei, dar şi necesitatea sporirii fondurilor şi infrastructurii care să permită continuarea acestei reforme.

După ce, în ultimii patru ani, activitatea instanţelor s-a menţinut la un volum relativ constant, indicând un anumit nivel de maturizare şi stabilizare a sistemului nostru de justiţie, în 2020 s-a înregistrat o scădere de aproape 10% a dosarelor nou înregistrate pe rolul instanţelor. De asemenea, anul trecut au fost soluţionate cu aproximativ 240.000 de dosare mai puţin decât în anul precedent (o scădere de 12%) la nivelul întregii ţări. Ambele situaţii sunt explicate de CSM prin prisma barierelor logistice şi a climatului de insecuritate sanitară generate de pandemia de COVID-19. De altfel, raportul indică şi faptul că pandemia a cauzat creşterea duratei de soluţionare a dosarelor în 2020, precum şi a duratei de desfăşurare a şedinţelor de judecată sau nerespectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti.

Majoritatea tipurilor de litigii au înregistrat o scădere la toate nivelurile de instanţă din ţară în cursul anului trecut. În mod surprinzător, deşi la începutul pandemiei, estimările privind insolvenţele erau sumbre, din cauza problemelor de lichiditate, în realitate, numărul procedurilor de insolvenţă s-a prăbuşit, fiind înregistrate în 2020 cu aproximativ 25% mai puţine dosare de insolvenţă decât în anul precedent. Este cea mai puternică scădere a numărului dosarelor de insolvenţă din 2016. Această evoluţie poate fi explicată printr-o anumită eficacitate a măsurilor statului de combatere a măsurilor economice negative ale pandemiei, precum şi prin maturitatea companiilor care trecuseră şi prin criza financiară globală din 2008 şi prin rapiditatea măsurilor implementate de acestea.

O importantă reducere de activitate se poate observa şi în ceea ce priveşte litigiile contra autorităţilor publice (contenciosul administrativ), arie în care unele instanţe din România au înregistrat în 2020 o scădere a cauzelor nou înregistrate cu până la 20% faţă de anul precedent. Această evoluţie nu poate fi explicată doar prin efectele pandemiei, întrucât se manifestă de mai mulţi ani şi, deci, are mai multe cauze. Pe de o parte, ea reflectă efectele reformei legislative din 2018 în acest domeniu, care a redus numărul litigiilor ce intră în competenţa instanţelor specializate în contencios administrativ. Pe de altă parte, activitatea de control a unor autorităţi a scăzut, cel mai bun exemplu fiind Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ce şi-a redus constant activitatea de inspecţie începând din 2016. Conform rapoartelor ANAF, în anul 2020 au fost iniţiate cu aproximativ 10% mai puţine controale decât în anii precedenţi. Există însă premisele unui reviriment al acestui sector, având în vedere planurile autorităţilor de a spori numărul de controale fiscale - PNRR prevede creşterea numărului total de inspecţii fiscale cu 10% în anii următori, iar implementarea SAF-T este văzută ca o sursă suplimentară de informaţii pentru controalele fiscale documentare -, precum şi activitatea tot mai intensă a instituţiilor care pot aplica sancţiuni ce pot duce la întreruperi în activitatea companiilor, precum Consiliul Concurenţei sau ANPC. Toate acestea vor crea premisele unui posibil val de litigii administrative.

Singura materie care a înregistrat o creştere notabilă este cea a litigiilor de muncă. În ciuda activităţii mai reduse a instanţelor şi a piedicilor cauzate de pandemie, în anul 2020 au fost iniţiate cu aproape 6% mai multe dosare faţă de anul precedent în ceea ce priveşte raporturile dintre angajaţi şi angajatori. Această situaţie poate fi explicată prin numărul mare de măsuri de restructurare a forţei de muncă luate de companii în această perioadă. Potenţialul de creştere a acestui tip de litigii există în continuare, având în vedere că în anul 2017 nivelul era cu 40% mai ridicat decât în 2020.

Raportul CSM indică şi alocarea teritorială a litigiilor din România. Astfel, cinci Curţi de Apel şi instanţele arondate acestora înregistrează peste jumătate (55%) din activitatea tuturor instanţelor din România, ceea ce reflectă o activitate socială şi economică mai intensă. Este vorba despre Curţile de Apel din Bucureşti, Craiova, Ploieşti, Cluj şi Timişoara.

Nu în ultimul rând, raportul CSM reflectă şi modul în care justiţia din România a început să se adapteze la noua realitate cauzată de pandemie, în principal prin demararea procesului de digitalizare, atât din perspectiva măsurilor deja luate, cât şi din perspectiva planurilor pentru viitor. CSM a evidenţiat eficacitatea unor măsuri precum generalizarea utilizării dosarului electronic la nivelul întregii ţări, lansarea serviciului de comunicare electronică a actelor de procedură sau chiar desfăşurarea şedinţelor de judecată prin video-conferinţă (în anumite cauze penale), dar totodată a subliniat că pandemia a scos la iveală neajunsurile dotărilor tehnice şi ale personalului IT din cadrul instanţelor judecătoreşti, cauzate de slaba finanţare a sistemului judiciar. Aceste concluzii pot fi analizate şi prin prisma Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care prevede că aproximativ 75% din fondurile alocate pentru reforma sistemului judiciar (în total, peste 220 de milioane de euro) vizează transformarea digitală a Justiţiei.

Material de opinie de Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, liderul practicii de soluţionarea disputelor

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. ... iniţierea procesului de digitalizare în justiţie de 32 de ani !!!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

21 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9449
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3614
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7821
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9178
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.2300

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro