Elveţia propune yodelingul pentru lista patrimoniului UNESCO şi îl consideră „a cincea limbă” a ţării

Guvernul elveţian a propus yodelingul, o formă tradiţională de canto care presupune schimbări rapide ale tonalităţii unei note, pentru a fi inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, potrivit mass-media.

Originar din Alpi, yodelingul era folosit iniţial de crescătorii de animale pentru a comunica la distanţă cu turmele. Astăzi, a devenit o formă populară de muzică vocală, reprezentativă pentru identitatea elveţiană, fiind practicată de cel puţin 12.000 de persoane reunite în aproximativ 780 de grupuri afiliate Asociaţiei Elveţiene de Yodeling. În plus, tradiţia are propriul festival naţional, organizat o dată la trei ani.

Autorităţile elveţiene consideră că includerea yodelingului în patrimoniul UNESCO ar contribui la conservarea unei tradiţii transmise din generaţie în generaţie şi la recunoaşterea valorii sale culturale. Elveţia are patru limbi oficiale - germană, franceză, italiană şi retoromană -, însă unii susţinători propun ca yodelingul să fie recunoscut drept „a cincea limbă” a ţării.

„Pentru mine, de fapt, în Elveţia avem patru limbi, dar cred că avem cinci limbi. Avem o a cincea: yodelul”, a declarat profesoara Nadja Räss, de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate şi Arte din Lucerna (HSLU), prima instituţie din Elveţia care a introdus cursuri de yodeling, în urmă cu aproximativ şapte ani. Ea a precizat că 20 de profesori elveţieni ştiu să cânte yodel şi încearcă să-l predea în şcoli. „Unul dintre obiectivele mele în viaţă este ca, atunci când voi muri, toţi copiii din Elveţia să fi intrat în contact cu yodelingul în timpul şcolii primare”, a spus Räss.

Agenţia culturală a ONU, cu sediul la Paris, urmează să decidă până la sfârşitul anului dacă va include yodelingul pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.