Energia fotovoltaică, pilon de stabilitate pentru sistemul energetic în contextul stării de alertă

Pe fondul secetei şi al temperaturilor extreme care reduc disponibilitatea unor surse convenţionale de producţie, energia fotovoltaică contribuie la menţinerea echilibrului Sistemului Energetic Naţional în intervalele diurne, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei. Asociaţia Industriei Fotovoltaice şi a Stocării (RPIA) subliniază rolul strategic al energiei solare, în special în timpul acestor evenimente climatice, însă atrage atenţia asupra nevoii implementării unor măsuri pentru creşterea rezilienţei sistemului pe termen mediu şi lung.

Europa traversează o perioadă de secetă şi de temperaturi extreme, care afectează funcţionarea sistemelor energetice în numeroase ţări ale Uniunii. În România, scăderea debitelor râurilor şi fluviilor limitează producţia hidroenergetică, iar nivelurile reduse şi temperaturile ridicate ale apelor îngreunează răcirea unităţii nucleare, cauzând oprirea temporară a unor capacităţi şi declararea stării de alertă pentru luna august.

În această perioadă, în care sursele convenţionale nu pot livra din cauza fenomenelor meteorologice severe, sistemul energetic naţional funcţionează în parametri normali în intervalele diurne şi datorită producţiei fotovoltaice, care acoperă peste jumătate din necesarul de consum.

„Perioada pe care o traversăm nu mai poate fi privită ca un episod izolat, ci drept o realitate a intensificării crizei climatice, cu impact direct asupra infrastructurii energetice. Avem nevoie de soluţii care să poată fi dezvoltate rapid şi să contribuie la creşterea rezilienţei sistemului, iar energia fotovoltaică a demonstrat deja că poate să îşi asume acest rol. În mai puţin de patru ani, România a conectat la reţea peste 7 GW de noi capacităţi fotovoltaice, atât prin proiecte de mari dimensiuni, cât şi prin instalaţii aparţinând prosumatorilor. Ritmul rapid de dezvoltare, alături de costul marginal redus al producţiei, care contribuie la temperarea preţurilor pe piaţa angro, au transformat energia fotovoltaică în unul dintre principalii piloni ai securităţii şi stabilităţii energetice” , a declarat Andrei Manea, Director Executiv al Asociaţiei Industriei Fotovoltaice şi a Stocării.

Aportul energiei fotovoltaice la asigurarea disponibilităţii aprovizionării confirmă importanţa producţiei locale şi a unui mix energetic diversificat, în care sursele regenerabile, capacităţile de stocare şi interconexiunile sunt complementare. Cu toate acestea, pentru ca energia produsă în timpul zilei să poată susţine sistemul şi în intervalele de vârf de consum, este necesară accelerarea investiţiilor în capacităţi de stocare.

„România are nevoie de infrastructura care să permită utilizarea energiei atunci când sistemul are cea mai mare nevoie de ea. Fără stocare, flexibilitate şi un cadru de reglementare adaptat, nu vom putea valorifica pe deplin potenţialul noilor investiţii în energie regenerabilă. Concomitent, este nevoie să accelerăm modernizarea şi extinderea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv prin trecerea de la un model reactiv, care răspunde nevoilor deja apărute, la unul anticipativ, capabil să pregătească din timp infrastructura pentru noile capacităţi de producţie şi pentru creşterea consumului de electricitate”, a adăugat Andrei Manea.

În prezent, România dispune de aproximativ 3 GWh de sisteme de stocare, atât în baterii la scară utilitară, cât şi în instalaţii aparţinând prosumatorilor. În timp ce progresul este semnificativ faţă de anul trecut, când capacitatea totală era sub 1 GWh, potrivit estimărilor Transelectrica, până în 2030 România va avea nevoie de peste 10 GWh pentru a integra noile capacităţi de energie regenerabilă şi pentru a menţine stabilitatea Sistemului Energetic Naţional. În acest context, RPIA solicită măsuri concrete pentru accelerarea investiţiilor în stocare şi în noi capacităţi de producţie precum introducerea unor facilităţi fiscale, reducerea temporară a impozitării aplicabile capacităţilor instalate în următorii doi ani şi scurtarea termenelor de avizare, autorizare şi racordare la maxim şase luni, astfel încât acestea să poată fi conectate într-un interval cât mai mic.

Adiţional creşterii disponibilităţii energiei în intervalele cu cerere ridicată, integrarea unui volum mai mare de capacităţi regenerabile, susţinut de stocare şi flexibilitate, are un impact net pozitiv asupra preţurilor angro şi, implicit, asupra costurilor suportate de consumatori. Spania este un exemplu relevant în acest sens, unde, dezvoltarea accelerată a energiei solare şi eoliene a redus semnificativ dependenţa de combustibili fosili şi influenţa acestora asupra formării preţului energiei electrice. Drept rezultat, în 2025, preţuri mediu angro înregistrat a fost unul dintre cele mai competitive din Europa, de aproximativ 61 EUR/MWh, comparativ cu 107 EUR/MWh în România.

Pentru ca beneficiile energiei produse din surse regenerabile să se reflecte cât mai mult în facturile finale, este necesară şi adaptarea modului în care energia este consumată. În acest sens, este nevoie de flexibilizare şi introducerea tarifelor dinamice, astfel încât să se încurajeze mutarea unei părţi din cerere în intervalele în care producţia de energie este ridicată şi ieftină, ceea ce ar reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf.

„Nu exista soluţii miraculoase, care să fie implementate peste noapte şi să aibă efect pe termen lung. Astăzi trebuie să trecem împreună peste aceste momente de presiune asupra sistemului energetic şi tot astăzi trebuie să punem pe hârtie măsurile care să nu ne mai facă să ne regăsim în aceeaşi situaţie peste un an sau mai mulţi. Nu este timp pentru căutat vinovaţi, este obligatoriu să găsim soluţii pe termen mediu şi lung şi să lucrăm serios la implementarea lor”, a concluzionat Andrei Manea.