Ericsson: România poate transforma decalajul 5G într-un avantaj digital european

Ţara noastră riscă să piardă teren în cursa digitală globală, dar poate realiza un avans tehnologic semnificativ dacă reduce rapid decalajul în adoptarea 5G, au subliniat Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România, şi Ivan Rejon, Director Strategy Government and Public Advocacy, Ericsson Europe, la evenimentul Ericsson organizat la Bucureşti, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

Tehnologiile digitale avansate - de la AI şi cloud la 5G - reconfigurează economia globală, iar regiunile care investesc în infrastructură digitală şi creează spaţiu pentru inovaţie vor conduce acest proces. Asia şi SUA s-au mişcat rapid, combinând inovaţia cu investiţii la scară largă. Europa, încetinită de fragmentare şi inerţie în politicile publice, riscă să îşi piardă competitivitatea digitală şi, pe termen lung, să îşi reducă rezilienţa inerentă a spaţiului digital comun.

Europa are încă puncte forte, dar trendurile curente nu-i sunt favorabile. În ciuda unei acoperiri largi cu 5G de bază, UE rămâne departe de ţintele pentru conectivitate avansată, precum 5G în bandă medie şi 5G SA (5G Standalone, cu propria reţea de nouă generaţie, independentă de reţeaua 4G existentă). Peste 90% dintre conexiunile 5G SA de astăzi sunt în China, India şi SUA. În Europa, doar 4% dintre utilizatori sunt pe reţele SA.

Această provocare europeană este oglindită şi în România. Este lider în conexiuni fixe şi în tehnologiile mobile actuale, dar rămâne în urmă când vine vorba de 5G mobil. Potrivit Comisiei Europene, acoperirea naţională 5G este de 46,8%, mult sub media UE de 94,35%. Evaluări independente realizate de MedUX şi Ookla plasează România doar la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte performanţa mobilă, iar Bucureştiul se situează în urma multor capitale europene la capitolele viteză şi latenţă ale conexiunii. Companiile şi utilizatorii casnici beneficiază de reţele fixe puternice, dar pierd avantajele conectivităţii mobile avansate.

5G nu mai este „doar telecom”. Este infrastructură critică pentru creştere, competitivitate şi servicii publice. La nivel european, utilizarea deplină a 5G în bandă medie ar putea adăuga aproximativ 121 de miliarde de dolari la PIB până în 2030, cu industria prelucrătoare ca principal beneficiar. Pentru România, un scenariu de transformare 5G ar putea debloca până la 7,6 miliarde de euro până în 2040, în industrii precum manufactură, logistică, transport, energie, administraţie publică şi oraşe inteligente.

Exemplele globale arată ce este posibil. Strategia digitală a Singapore tratează 5G SA ca fundaţia invizibilă a economiei sale digitale. În Europa, programe naţionale coordonate, ca în Spania şi Portugalia, susţinute din fonduri europene, accelerează implementarea chiar şi în zone greu accesibile sau în regiuni rurale.

Au fost evidenţiate cinci priorităţi pentru reducerea decalajului României la 5G, printre care utilizarea mai strategică a fondurilor publice şi europene pentru acoperirea decalajului de investiţii, în special în zone rurale, coridoare de transport şi clădiri publice esenţiale, adoptarea unei strategii de spectru orientate spre viitor şi deschise către investiţii, transformarea instituţiilor publice în early adopters pentru 5G avansat în domenii precum servicii publice digitale, intervenţii de urgenţă, transport şi sisteme urbane, permiterea unor modele de business bazate pe conectivitate diferenţiată pentru valorificarea completă a 5G Standalone şi asigurarea unor reţele sigure, dezvoltate împreună cu furnizori de încredere.

Evenimentul a subliniat, de asemenea, avansul Ericsson în zona de conectivitate critică şi strategică, sectoare precum siguranţă publică, apărare, utilităţi şi căi ferate bazându-se tot mai mult pe reţele securizate, servicii AI, sateliţi şi 5G. Trecerea de la reţele centrate pe voce, la broadband mobil critic, cu servicii de date complexe, poate aduce îmbunătăţiri semnificative în operaţiunile de zi cu zi. De asemenea, ajută organizaţiile să facă faţă unor provocări şi cerinţe în continuă schimbare, oferindu-le un set mult mai larg de capabilităţi şi funcţionalităţi pentru îmbunătăţirea monitorizării datelor şi a procesului decizional.

Cu o viziune clară, politici publice coerente şi o colaborare eficientă între guvern, autorităţi de reglementare, operatori de comunicaţii şi parteneri tehnologici, România are şansa nu doar să închidă actualul decalaj la 5G, ci şi să facă un salt către o infrastructură digitală mai avansată, mai rezilientă şi pregătită pentru inovaţie în deceniile următoare.