Este KfW ultima opţiune a Germaniei pentru "salvarea" eurozonei?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 11 iunie 2013

Este KfW ultima opţiune a Germaniei pentru "salvarea" eurozonei?
CĂLIN RECHEA

Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), banca pentru dezvoltare a guvernului german, a fost înfiinţată în 1948 ca parte a Planului Marshall. Banca este deţinută de guvernul federal, în proporţie de 80%, şi de landuri, restul de 20%.

Conducerea băncii este asigurată de un Comitet Executiv, care răspunde în faţa Comitetului de Supervizare, condus de ministrul de finanţe al Germaniei, adică de Wolfgang Schäuble. Întâmplător, acesta este şi un mare european, care nu precupeţeşte niciun efort pentru salvarea eurozonei.

Presa din Germania s-a ocupat, pe larg în ultimele zile, de planul de finanţare a IMM-urilor de la periferia zonei euro, plan în care rolul principal este jucat de KfW.

În condiţiile în care BCE şi-a declinat competenţele în ceea ce priveşte sprijinirea directă a firmelor mici, guvernul de la Berlin a găsit o altă cale pentru susţinerea aparenţei unei Europe Unite.

Reuters a preluat informaţiile conform cărora Portugalia şi Grecia sunt interesate de o schemă de sprijin a IMM-urilor, similară cu cea dintre Germania şi Spania. Săptămâna trecută au apărut primele elemente ale acestui cadru de colaborare, prin intermediul căruia Germania va acorda credite de circa un miliard de euro IMM-urilor din Spania.

Finanţările vin de la KfW şi vor ajunge la întreprinderile mici şi mijlocii din Spania prin intermediul Instituto de Credito Oficial (ICO). Germania a condiţionat acordarea fondurilor pentru Portugalia şi Grecia de înfiinţarea unor instituţii de credit similare.

Speculaţiile de pe piaţă arată că un astfel de ajutor este pregătit şi pentru Italia, în condiţiile în care reprezentanţi ai guvernelor din Franţa, Spania, Germania şi Italia se vor întâlni la sfârşitul săptămânii pentru a dis-cuta măsuri de combatere a şomajului din rândul tinerilor.

Dar de ce este nevoie de credite din Germania pentru finanţarea IMM-urilor de la periferia eurozonei? Pentru că băncile locale sunt prea ocupate cu achiziţionarea obligaţiunilor guvernamentale, după cum scrie Deutsche Wirtschafts Nachrichten, care mai precizează că noile finanţări pot fi acordate fără acordul prealabil al Parlamentului de la Berlin şi reprezintă riscuri suplimentare pentru contribuabilii germani.

Din miliardul de euro acordat IMM-urilor din Spania, circa 200 de milioane de euro sunt alocate pentru "consolidarea capitalizării companiilor spaniole", după cum mai scrie DWN. Cotidianul online din Germania nu merge, din păcate, mai departe cu întrebările. De exemplu, cum este posibilă recapitalizarea prin noi credite?

Mai apare, apoi, şi chestiunea cos-turilor asociate acestor finanţări mărinimoase. Multe dintre comentariile de pe site-ul DWN ridică întrebări privind oportunitatea unui astfel de ajutor, în condiţiile în care multe IMM-uri din Germania nu găsesc credite cu dobândă sub 8%.

Se pare, însă, că interesele electorale au devenit primordiale şi în Germania, iar întregul aparat guvernamental lucrează doar pentru îmbunătăţirea imaginii Cancelarului Merkel în Europa şi pentru obţinerea unui nou mandat "democratic" la alegerile din septembrie.

Pregătirile au demarat mai demult. Într-o ştire de la mijlocul lunii martie 2013, Bloomberg arată că banca nu va intra sub supravegherea directă a BCE, conform unor modificări legislative propuse de guvernul de la Berlin. Supravegherea KfW va intra în sarcina Bafin (n.a. instituţia de supraveghere a pieţelor financiare din Germania) şi a Bundesbank. Oare ce trebuie ascuns faţă de ausländeri?

Încă nu am văzut justificări pertinente ale derogării asumate de autorităţile de la Berlin, mai ales că unificarea supravegherii băncilor sistemice din Europa este un pilon principal al "uniunii bancare". KfW a urcat recent pe locul al treilea în Germania din punct de vedere a valorii activelor, după cum scrie Bloomberg.

Pentru a justifica menţinerea controlului absolut asupra KfW, în afara cadrului european, guvernul de la Berlin a anunţat măsuri suplimentare pentru supravegherea KfW Group, dar care nu trebuie să "împiedice afacerile sale", conform unei declaraţii pentru Bloomberg a lui Klaus-Peter Flosbach, purtător de cuvânt al CDU.

După cum evoluează situaţia pe pieţele de capital din Europa, nu instituţiile de supraveghere sunt principalul "pericol" pentru KfW. Conform ultimului raport anual auditat, din 2011, 94% din sursele de finanţare ale băncii sunt asigurate de fondurile de pe pieţele internaţionale, atrase prin emisiuni de obligaţiuni garantate de către statul german. O revenire către "normalitate" a dobânzilor, de la minimele istorice din ultimii ani, va crea mari dificultăţi băncii germane de dezvoltare, prin comprimarea severă a marjelor şi posibila lor trecere în teritoriu negativ, în condiţiile unui grad ridicat de leverage.

Activele totale ale băncii au crescut cu 16,6%, de la sfârşitul anului 2010 până la sfârşitul primului trimestru din 2013, ajungând la 515 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 20% din PIB-ul Germaniei, iar rata de adecvare a capitalului a scăzut până la 17,6% în T1 2013, de la 20,6% la finalul anului trecut.

În ciuda unei rate de adecvare a capitalului aparent ridicate, capitalul propriu al băncii era de doar 21,2 miliarde de euro în T1 2013, adică 4,1% din total active. Aparenţa bunei capitalizări provine din evaluarea "creativă" a riscului, proces prin care, din punct de vedere al capitalului necesar, activele nu sunt contabilizate la valoarea lor nominală, ci la o valoare ponderată. Astfel, dacă banca are credite acordate unei municipalităţi, de exemplu, cu un rating AAA, ponderea acestor active este zero, adică banca nu trebuie să deţină capital pentru acoperirea eventualelor pierderi.

Şansele de succes ale noii "scheme" de repornire a creditării în economiile de la periferia zonei euro sunt mai mult decât îndoielnice, deoarece creditarea nu poate schimba tendinţa de reconfigurare dramatică a cererii. Iar dacă cererea scade, pentru ce vor folosi firmele creditele preferenţiale acordate de Germania? Pentru creşterea producţiei?

Ceea ce încearcă autorităţile germane nu este decât o altă măsură de temporizare a crizei, adoptată sub impusul dorinţei de trecere a unui nou test electoral.

Mijloacele nu mai contează, cum nu mai contează nici faptul că povara fiscală a contribuabilului german poate creşte semnificativ, prin participarea, în necunoştinţă de cauză, la noile aventuri financiare ale liderilor săi "europeni."

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9487
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3767
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8121
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2179

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro