Diferenţele dintre conţinutul afişat pe TikTok în restul lumii şi cel disponibil în China, prin versiunea Douyin, indică o strategie digitală fundamental diferită în funcţie de publicul-ţintă: platforma chineză promovează materiale educaţionale şi limitează drastic timpul petrecut în aplicaţie, în timp ce versiunea globală prioritizează divertismentul, dansurile virale şi clipurile umoristice, potrivit unei analize Euronews, de la care transmitem cele ce urmează.
În China, Douyin - dezvoltată de ByteDance în 2016 - funcţionează cu restricţii stricte pentru minorii sub 14 ani: maximum 40 de minute pe zi, blocare automată pe timpul nopţii şi un flux de conţinut compus din experimente ştiinţifice, lecţii de limbă engleză, muzică sau gătit. Părinţii pot controla explicit tipul de videoclipuri recomandate, algoritmul fiind calibrat pentru a stimula curiozitatea şi performanţa şcolară.
Versiunea internaţională, TikTok - lansată un an mai târziu şi inaccesibilă în China - oferă copiilor şi adolescenţilor un flux dominat de divertisment rapid: dansuri, provocări virale, umor instant şi conţinut descris de experţi drept „alterant cognitiv”. Deşi există un mod dedicat utilizatorilor minori şi secţiuni tematice despre ştiinţă şi tehnologie, accentul rămâne pe consum recreativ.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a reacţionat recent la aceste diferenţe, afirmând că Beijingul şi-a „vaccinat” propria populaţie digitală printr-o versiune educativă a platformei, în timp ce exportă în Europa o variantă menită să „otrăvească minţile tinerilor”. Liderul francez a vorbit despre un „război cognitiv”, în care algoritmii devin instrumente strategice.
Aceeaşi idee este susţinută de Tristan Harris, cofondator al Center for Humane Technology, care consideră limitarea timpului pe Douyin „dovada recunoaşterii oficiale că tehnologia modelează copiii”. Un sondaj Harris Poll din 2019 ilustrează schimbarea de mentalitate: copiii din SUA aspiră să devină influenceri, iar cei din China - astronauţi.
Contrastul dintre cele două platforme evidenţiază faptul că, deşi TikTok şi Douyin împart un logo şi o arhitectură tehnică, rezultatul social este opus: în China, tehnologia este concepută ca instrument educativ; în restul lumii, devine un canal de divertisment nelimitat - cu efecte greu de evaluat.






























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.11.2025, 06:54)
Locatie, educatie,
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.11.2025, 09:39)
pt ca interesul e diferit. in China, uniformizare, prin "educatie", toti gandire la fel, in vest divizare si distragerea atentiei, tinerea populatiei intr-o distractie continua, retele de socializare, concerte, meciuri, excursii , petreceri, zilele .. x , sarbatori etc.
Tot un fel de amorteala gen Roma antica paine si circus.
Noi am trait in amebele sisteme asa ca stim ca propaganda e una, realitatea e alta. Si ceausescu educa populatia, dar cum voia el, istoria era numai ce convenea regimului, geografie mondiala noi nici nu invatam, pt ce?, faceam dirigentie si in ora de geografie, la istorie invatai ca , capitalismul nu mai poate veni inapoi, ca religia e o inventie a oamenilor bogati pt a-i subjuga pe saraci, cartile tiparite erau doar ce voia regimul, foarte putine de altfel, astfel incat in orice casa bibliotecile erau identice samd.
Asa e si in china, educatia putem fi siguri, e indoctrinare pe linia de partid, in vest te poti educa de unde vrei, dar te distrag cu distractii("celebrul acum putem vorbi, dar nu te asculta nimeni"), strategia avalansa de postari.