Exporturile Chinei au crescut cu 25%, în august

Exporturile Chinei şi-au accelerat creşterea în august, susţinute de cererea externă puternică pentru produse de înaltă tehnologie şi echipamente asociate inteligenţei artificiale, oferind un sprijin important celei de-a doua mari economii a lumii, într-un moment în care cererea internă rămâne modestă, relatează Financial Times.

Conform sursei citate, diferenţa dintre dinamica solidă a exporturilor şi activitatea economică slabă de pe piaţa internă evidenţiază dependenţa în continuare ridicată a Beijingului de cererea externă. Autorităţile încearcă să stimuleze consumul şi investiţiile pentru a atinge obiectivul de creştere economică de 4,5%-5% stabilit pentru acest an.

Exporturile Chinei, exprimate în dolari, au crescut în august cu 25% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în linie cu estimările analiştilor şi peste avansul de 23,9% consemnat în iulie, potrivit datelor publicate marţi de autorităţile vamale.

Importurile au urcat cu 28,2% în ritm anual, după o creştere de 27,5% în iulie. Analiştii anticipaseră un avans de 30%.

Lynn Song, economist-şef al ING pentru China extinsă, a arătat că cererea externă a depăşit semnificativ consumul intern, însă evoluţia tarifelor şi sustenabilitatea ciclului de investiţii în tehnologie vor fi esenţiale pentru a determina cât timp poate continua această tendinţă, potrivit Financial Times.

• Produsele high-tech şi AI susţin comerţul exterior al Chinei

În primele opt luni ale anului, valoarea în dolari a exporturilor chineze de produse de înaltă tehnologie a crescut cu 42,9%.

În cazul semiconductorilor, valoarea exporturilor a fost de peste două ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut, deşi volumul livrărilor a avansat cu numai 4,1%. Exporturile de automobile au crescut cu peste 50%, atât ca valoare, cât şi ca volum.

Zhaopeng Xing, strateg senior pentru China în cadrul ANZ, consideră că cererea ridicată pentru produse asociate inteligenţei artificiale, vehicule electrice, celule solare şi baterii litiu-ion a compensat efectele negative provocate de fenomenele meteorologice.

Totodată, companiile continuă să accelereze livrările către Statele Unite din cauza incertitudinilor legate de tarife, a precizat Xing.

Importurile sunt, la rândul lor, susţinute în mare parte de produsele tehnologice, ceea ce indică faptul că Beijingul continuă să investească masiv în cursa globală pentru dezvoltarea noilor tehnologii, potrivit ING.

Strategia Chinei de a obţine o poziţie dominantă în sectoarele tehnologice esenţiale a stimulat interesul investitorilor pentru acţiunile companiilor din domeniu, în timp ce explozia cererii legate de AI favorizează dezvoltarea unei noi generaţii de producători.

Producătorul de cipuri CXMT a revenit pe profit în primul semestru, potrivit primului raport financiar publicat după listarea companiei, beneficiind de creşterea puternică a preţurilor cipurilor de memorie şi de cererea ridicată pentru infrastructura de calcul destinată inteligenţei artificiale.

În schimb, industriile dependente în principal de piaţa internă continuă să fie afectate de cererea redusă şi de evoluţia preţurilor la nivelul producătorilor.

• Excedentul comercial al Chinei se apropie din nou de pragul de 1.000 de miliarde de dolari

Dependenţa de exporturi pentru absorbţia capacităţii industriale excedentare expune însă China riscului introducerii unor noi restricţii comerciale. Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană au cerut Beijingului să-şi reducă excedentele comerciale.

Excedentul comercial al Chinei a urcat în august la 119,09 miliarde de dolari, de la 112,5 miliarde de dolari în luna precedentă.

În primele opt luni ale anului, excedentul a ajuns la 805,51 miliarde de dolari, ceea ce plasează China pe traiectoria de a depăşi pragul de 1.000 de miliarde de dolari pentru al doilea an consecutiv.

În relaţia cu Statele Unite, excedentul comercial al Chinei a crescut la 29,18 miliarde de dolari, de la 28 de miliarde de dolari în iulie. Exporturile chineze către piaţa americană au avansat cu 34,4% în ritm anual, mult peste creşterea de 17,8% a importurilor din SUA.

Armistiţiul comercial convenit între Beijing şi Washington la sfârşitul anului trecut, cu ocazia întâlnirii dintre preşedinţii celor două ţări, s-a menţinut în pofida episoadelor de tensiune.

Cele două guverne analizează în prezent reduceri reciproce ale tarifelor pentru mărfuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte, în perspectiva unui nou summit programat pentru această lună.

Exporturile chineze de pământuri rare au crescut în august faţă de luna precedentă în termeni de volum, însă s-au menţinut mult sub media lunară înregistrată de la începutul anului. În acelaşi timp, volumul importurilor de petrol brut a scăzut cu 23,4% comparativ cu august anul trecut.

Publicarea datelor comerciale a avut un impact redus asupra pieţelor. Yuanul a rămas aproape neschimbat, iar acţiunile chineze au înregistrat creşteri uşoare, investitorii aşteptând datele privind inflaţia din Statele Unite pentru noi indicii referitoare la politica de dobândă a Rezervei Federale.

• Beijingul rămâne dependent de cererea externă

Economia chineză a încetinit la un ritm de creştere de 4,3% în perioada aprilie-iunie, iar datele publicate luna trecută au indicat o pierdere de viteză atât a producţiei industriale, cât şi a vânzărilor cu amănuntul la începutul trimestrului al treilea.

Investiţiile în active fixe au consemnat o deteriorare mai pronunţată în primele şapte luni ale anului, în timp ce piaţa imobiliară, care în trecut reprezenta unul dintre principalele motoare ale economiei chineze, continuă declinul început în urmă cu mai mulţi ani.

Premierul Li Qiang a cerut în august măsuri pentru stabilizarea cererii externe, recunoscând în acelaşi timp problemele generate de cererea internă insuficientă, dificultăţile cu care se confruntă unele industrii şi amplificarea incertitudinilor internaţionale.

Guvernul a intensificat sprijinul fiscal pentru economie, inclusiv prin introducerea unui instrument de finanţare în valoare de 800 de miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 119,21 miliarde de dolari, destinat susţinerii investiţiilor în infrastructură.

Rezistenţa exporturilor reduce însă presiunea imediată asupra Beijingului pentru adoptarea unor măsuri de amploare destinate majorării veniturilor populaţiei, consolidării siguranţei locurilor de muncă şi relansării pieţei imobiliare.

Hao Zhou, analist la Guotai Haitong Securities în Hong Kong, consideră că cele mai recente date comerciale nu oferă argumente semnificativ mai puternice pentru o reducere iminentă a dobânzilor.

Deşi nu pot fi excluse noi măsuri de sprijin, combinaţia dintre cererea externă rezilientă, activitatea industrială stabilă şi măsurile fiscale tot mai bine direcţionate sugerează că necesitatea şi momentul unei noi relaxări a politicii monetare trebuie evaluate în continuare, potrivit analistului.