EY: Băncile tratează schimbările climatice ca prioritate absolută

EY a analizat primul val de rapoarte de sustenabilitate conforme cu CSRD, emise de un

eşantion de şapte dintre cele mai mari bănci din România, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Principalele observaţii au relevat că schimbările climatice sunt recunoscute universal ca reprezentând un aspect semnificativ, alături de propria forţă de muncă, 100% dintre bănci indicând această temă drept prioritară.

Acest consens general subliniază stringenţa elaborării unor strategii concrete de către bănci, care să se alinieze obiectivelor globale în materie de sustenabilitate şi să sporească rezilienţa faţă de riscurile climatice.

În prima parte a anului 2025, băncile din România au publicat primele rapoarte de

sustenabilitate conforme cu Directiva de raportare de sustenabilitate de către întreprinderi (Corporate Sustainability Reporting Directive, CSRD) şi cu noile Standarde europene de raportare de sustenabilitate. Această evoluţie marchează un pas semnificativ către transparenţă şi o responsabilitate sporită în sectorul bancar şi reflectă un angajament tot mai puternic faţă de sustenabilitate şi practici bancare responsabile. CSRD impune tuturor companiilor mari din UE, inclusiv băncilor, să prezinte situaţii auditate de sustenabilitate pentru anul 2024, armonizând transparenţa întreprinderilor cu Pactul ecologic european şi extinzând prevederile fostei Directive de raportare nefinanciară (Non-Financial Reporting Directive, NFRD).

Schimbările climatice, condiţiile de muncă ale angajaţilor, drepturile consumatorilor şi conduita în afaceri au fost cele mai frecvent identificate teme de către băncile din România, în concordanţă cu tendinţele observate în rândul altor bănci din UE. Drept urmare, majoritatea băncilor vor trebui să se concentreze pe elaborarea unor planuri clare de tranziţie, care să includă şi obiective cuantificabile.

Conform sursei, Massimo Bettanin, partener Climate Change&Sustainability Services în cadrul EY România, a declarat: "Datele arată un consens clar la nivelul întregului sector cu privire la abordarea schimbărilor climatice ca prioritate, 100% dintre instituţii recunoscând caracterul semnificativ al acestei teme. Băncile sunt aşteptate să transpună această conştientizare în elaborarea unor planuri de tranziţie solide, aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris".

Răzvan Pîrnac, partener Financial Services Risk Management în cadrul EY România: "În ultimul an, am observat o variabilitate climatică accentuată şi un număr tot mai mare de fenomene meteorologice extreme. În acest context, băncile şi alte companii mari ar putea considera oportună accelerarea şi perfecţionarea planurilor de tranziţie, atât pentru a atenua riscurile emergente, cât şi pentru a valorifica oportunităţile într-un mediu în schimbare".

În ceea ce priveşte aspectele sociale şi de guvernanţă, toate băncile au identificat ca teme importante propria forţă de muncă, consumatorii şi utilizatorii finali, precum şi conduita în afaceri. Demn de remarcat este faptul că 29% dintre bănci şi-au extins evaluările de materialitate, pentru a include atât lucrătorii din lanţul valoric, cât şi comunităţile afectate, reflectând o conştientizare tot mai mare a impactului generat de lanţul valoric al băncilor.

Profilul emisiilor de gaze cu efect de seră: analiza EY a confirmat că 99,8% din totalul

emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de băncile din România au fost reprezentate de emisiile din categoria 3 - emisii indirecte la nivelul întregului lanţ valoric, inclusiv emisiile din activităţile economice ale clienţilor care beneficiază de finanţare.

Potrivit comunicatului, în medie, băncile au acoperit 66% din portofoliile lor în calculul emisiilor finanţate, subliniind necesitatea extinderii acoperirii portofoliului şi a perfecţionării proceselor de colectare a datelor.

Intensitatea medie a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente portofoliului finanţat a fost de 29 tCO2e la fiecare 1 milion de lei finanţat.

Rata activelor verzi: un alt indicator de performanţă de mediu este rata activelor verzi (RAV), care măsoară ponderea activelor eligibile ale unei bănci care finanţează activităţi durabile din punct de vedere ecologic, conform Taxonomiei UE. Pentru anul 2024, băncile din România au raportat o valoare medie a RAV calculată pe baza cifrei de afaceri de 0,41%, respectiv 1,11% pe baza cheltuielilor de capital (CapEx).

Indicatorii sociali au oferit informaţii privind diversitatea forţei de muncă, fluctuaţia personalului şi demersurile de formare. Ponderea medie a femeilor în rândul angajaţilor a fost de 74,8%, în timp ce rata medie a fluctuaţiei personalului s-a situat la 12,7%. Iniţiativele de formare au fost solide, cu o medie anuală de 46,4 ore de instruire per angajat, ceea ce indică o abordare activă în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implicarea angajaţilor. Deşi femeile reprezintă o proporţie semnificativă din totalul forţei de muncă a băncilor analizate, există un decalaj de salarizare mediu de 27,8% între angajaţii bărbaţi şi femei. Bărbaţii ocupă preponderent posturi generatoare de venituri, în timp ce femeile sunt repartizate în funcţii de suport, care sunt, în mod obişnuit, remunerate la un nivel inferior faţă de rolurile de bază din sectorul bancar.

Conform comunicatului, băncile româneşti dispun de diversitate la nivelul organismelor de conducere, cu o medie de 54% membri independenţi şi 40% reprezentare feminină în consiliile de supraveghere. Această diversitate este esenţială pentru încurajarea gândirii inovatoare şi pentru a se asigura că procesul decizional are în vedere o gamă largă de perspective.

Prevenirea corupţiei şi a mitei a fost evidenţiată ca element esenţial al politicilor de guvernanţă, un procentaj impresionant de 95,3% dintre funcţiile expuse la risc fiind vizate de programe de instruire specifice, ceea ce reflectă angajamentul băncilor faţă de desfăşurarea operaţiunilor în mod etic.

În plus, 71% dintre bănci au integrat aspecte legate de sustenabilitate în remuneraţia

membrilor organismelor de conducere, demonstrând o integrare a performanţei ESG în

sistemul de remunerare.

Per total, aceste observaţii demonstrează că băncile româneşti construiesc o fundaţie solidă pentru o activitate bancară responsabilă. Odată cu evoluţia reglementărilor, în special prin viitorul pachet de simplificare EU Omnibus al Comisiei Europene, care propune modificări punctuale ale CSRD, ale Directivei privind diligenţa necesară în materie de sustenabilitate a întreprinderilor (CSDDD) şi ale Regulamentului privind taxonomia UE, băncile vor trebui să îşi consolideze în continuare sistemele de colectare şi gestionare a datelor, să îşi perfecţioneze metodologiile privind riscurile climatice, pentru a asigura conformitatea deplină cu Regulamentul privind cerinţele de capital (CRR) şi cu Directiva privind cerinţele de capital (CRD) şi pentru a îşi respecta angajamentele în materie de sustenabilitate.