EY România: Lacunele din planurile de acţiune climatică încetinesc progresul către emisii net zero

Multe dintre cele mai mari companii din lume nu dispun de planuri de tranziţie climatică suficient de solide pentru a sprijini obiectivul global de limitare a creşterii temperaturilor, conform raportului EY Global Climate Action Barometer 2025.

Raportul analizează opiniile a peste 850 de companii din 50 de ţări şi 13 sectoare, care au fost identificate ca fiind lideri în domeniul acţiunilor climatice, şi examinează modul în care acestea iau măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice esenţiale şi dacă declară aceste măsuri în rapoartele climatice. Raportul analizează paşii întreprinşi şi domeniile în care companiile se confruntă cu lacune.

Rezultatele arată că, deşi două treimi dintre companii (64%) au planuri de tranziţie către emisii net zero, iar una din zece (12%) a făcut progrese semnificative în elaborarea sau publicarea acestora, există lacune care riscă să submineze aceste progrese.

Mai puţin de jumătate dintre organizaţii (48%) şi-au stabilit obiective în conformitate cu recomandările ştiinţifice privind atenuarea celor mai grave efecte ale încălzirii globale.

În plus, dintre companiile care au obiective de emisii net zero, aproape două treimi (63%) se bazează pe credite pentru emisii de carbon, ceea ce înseamnă că doar îşi compensează emisiile în loc să reducă efectiv nivelul acestora. Gradul de utilizare a creditelor pentru emisii de carbon este deosebit de ridicat în sectorul serviciilor financiare (78%) şi al transporturilor (69%), care întâmpină dificultăţi în procesul de decarbonizare.

Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice şi Servicii de Sustenabilitate, EY Românian declară că: ”Raportul EY Global Climate Action 2025 evidenţiază atât progresele, cât şi provocările persistente în acţiunea climatică a companiilor. Deşi multe companii de top fac progrese, rămân lacune semnificative în ceea ce priveşte angajamentele, transparenţa şi guvernanţa. Anii recenţi au fost cei mai călduroşi înregistrati, iar obiectivul de a limita creşterea temperaturii globale la sub 1,5°C devine din ce în ce mai greu de realizat.

Acesta mai adaugă şi că: „Alarmant, doar jumătate dintre cele 850 de companii analizate au stabilit obiective aliniate cu îndrumările ştiinţifice pentru a atenua încălzirea globală, iar două treimi se bazează pe compensarea emisiilor în loc să îşi decarbonizeze cu adevărat operaţiunile. Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de acţiuni urgente şi decisive pentru a închide aceste lacune şi a construi modele de afaceri reziliente şi durabile pentru viitor”.

De asemenea, cercetarea a relevat că o treime dintre companiile intervievate (34%) şi-au reformulat obiectivele climatice pentru a ţine cont de factori precum reducerea finanţării sau incertitudinile legislative, iar peste două cincimi dintre aceste reformulări (44%) au avut drept rezultat fie obiective mai puţin ambiţioase, fie extinderea calendarelor de implementare.

Potrivit studiului, majoritatea companiilor (68%) au evaluat atât riscurile de tranziţie, cât şi riscurile fizice cu care se confruntă din cauza schimbărilor climatice, adică riscurile legate de procesul de decarbonizare şi cele generate direct de evenimentele asociate cu schimbările climatice. Cu toate acestea, mai puţin de o cincime (17%) raportează impactul financiar al acestor riscuri, ceea ce face ca expunerea lor la schimbările climatice să nu fie clară sau cuantificabilă.

În plus, raportul mai indică şi o lipsă de guvernanţă eficientă în multe organizaţii, ceea ce ar putea submina eforturile de combatere a schimbărilor climatice. De exemplu, în doar 8% dintre companii consiliul de administraţie are activităţi de supraveghere în privinţa alocării capitalului, 21% în privinţa stabilirii obiectivelor şi numai 41% în privinţa monitorizării progreselor.

O analiză separată realizată de EY, în completarea constatărilor acestui studiu, evidenţiază costul lipsei de acţiune pentru companii. Aceasta a arătat că acele organizaţii care nu abordează riscurile asociate cu schimbările climatice ar putea pierde până la 15% din veniturile anuale.