Florin Jianu, preşedintele IMM România: „Vom avea o rată de implementare de maximum 50% din suma alocată pe PNRR”

Florin Jianu, preşedintele IMM România, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută ieri la sediul confederaţiei patronale, că la închiderea perioadei de implementare România nu va depăşi o rată de absorbţie 50% din alocarea iniţială a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Domnul Jianu a avertizat că reducerile de proiecte din transport, eliminarea unor investiţii industriale din energie şi execuţia slabă a digitalizării lasă în urmă vulnerabilităţi structurale, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii au rămas insuficient reprezentate în program.

Amintim că PNRR a pornit, în 2021, cu o valoare de 29,2 miliarde euro, însă, după renegocieri succesive cu Comisia Europeană, a ajuns la aproximativ 21 miliarde euro. Deoarece termenul-limită pentru implementare este 31 august 2026, IMM România a analizat patru componente-cheie - autostrăzi, infrastructură feroviară, energie şi digitalizare - pentru a evalua ce rămâne efectiv după închiderea programului.

În infrastructura rutieră, planul iniţial prevedea aproximativ 429 de kilometri de autostradă. Analiza IMM România indică o reducere de peste 40%, până la circa 251-257 de kilometri, după eliminarea integrală din PNRR a unor tronsoane de pe A8 şi A3. A7 rămâne principalul proiect finanţat, iar segmentul cu tuneluri Margina-Holdea de pe A1 continuă să aibă risc de nefinalizare la termen. În acelaşi timp, valoarea componentei de autostrăzi a crescut de la 3,1 miliarde la peste 3,3 miliarde de euro.

„La autostrăzi, deşi suma a crescut la 3,3 miliarde de euro, numărul de kilometri a scăzut de la 429 km la 254 km, o eliminare de 40%. Două proiecte strategice, A8, care lega Moldova de Transilvania, şi o bucată din A3 au dispărut complet din PNRR. La calea ferată, reducerea este de 33%, de la 328 km la 220 km”, a spus preşedintele IMM România.

Pe calea ferată, coridorul Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor a fost păstrat integral ca lungime, dar ţintele de finalizare pentru ultimele loturi au fost renegociate în jos, reiese din analiza efectuată de IMM România. Din coridorul Caransebeş-Timişoara-Arad mai figurează activ în PNRR doar Lotul 2. În ansamblu, kilometrajul marilor coridoare feroviare a scăzut de la aproximativ 328,5 la 220,2 kilometri.

• Energie: capacităţi industriale eliminate sau suspendate din PNRR

Documentul prezentat ieri de preşedintele IMM România mai arată că proiectele din energie ce urmau să fie finanţate din PNRR au cunoscut o diminuare a bugetelor şi chiar dispariţia unor capacităţi industriale. Investiţia de 150 de milioane de euro pentru producţia, asamblarea şi reciclarea bateriilor a fost eliminată integral. Contractele pentru hidrogen verde şi pentru lanţul valoric fotovoltaic au fost suspendate, iar ţintele altor investiţii - între care hidrogenul şi cogenerarea - au fost reduse sau reformulate.

„În energie, stocarea în baterii a fost scoasă complet din PNRR, deşi România avea nevoie să înlocuiască producţia din combustibili fosili. Producţia de panouri fotovoltaice a fost şi ea scoasă, 373 de milioane de lei fiind suspendaţi unilateral de stat, consecinţa fiind că importăm în continuare panouri din China”, a arătat Florin Jianu.

Pentru IMM România, miza depăşeşte absorbţia unei sume: renunţarea la investiţiile în baterii şi fotovoltaice înseamnă pierderea unei oportunităţi de a forma lanţuri valorice naţionale într-un sector strategic şi de a reduce dependenţa de importuri.

• Digitalizarea, componenta cu execuţie redusă şi proiecte strategice întârziate

Transformarea digitală reuneşte 20 de măsuri coordonate de instituţii diferite. Datele analizate de IMM România indică o execuţie de aproximativ 21,5% la nivelul componentei C7. Cele mai slabe rezultate se regăsesc tocmai în unele dintre investiţiile strategice: migrarea aplicaţiilor în cloudul guvernamental, eHealth, identitatea electronică, securitatea cibernetică şi automatizarea administraţiei.

„La digitalizare, execuţia este de doar 21,5%; riscăm să pierdem aproape 80% din bani, în condiţiile în care vedem baze de date din instituţiile publice care sunt atacate cibernetic şi platforme nefuncţionale, cum este cea de achiziţii publice”, a avertizat Florin Jianu.

În aceste condiţii, IMM România susţine că limitele PNRR au fost vizibile încă din etapa de elaborare, când consultarea partenerilor sociali nu s-ar fi reflectat real în forma finală a planului. IMM România a propus 5,1 miliarde de euro pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, însă mediului de afaceri i-au revenit aproximativ 1,3 miliarde de euro. Nici propunerea de vouchere de câte 5.000 de euro pentru digitalizarea a 100.000 de IMM-uri şi nici programele „Romania Tech Nation” şi EQUITY nu au fost preluate în forma propusă. Schema de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 şi 100.000 de euro, a fost la rândul ei dificil de implementat.

În opinia IMM România, experienţa PNRR arată că proiectarea viitoarelor programe europene trebuie să pornească de la nevoile reale ale economiei şi să includă efectiv partenerii sociali. Altfel, absorbţia contabilă riscă să ascundă ratarea unor obiective de competitivitate şi de consolidare a sectorului privat.

• Avertisment privind blocajul decizional şi deteriorarea mediului economic

Preşedintele IMM România s-a referit şi la actualul blocaj decizional,dat fiind că avem, de peste 100 de zile, un guvern interimar.

„Din păcate, în acest moment senzaţia noastră e că avem un stat paralizat, care în niciun fel nu ia o decizie. Pare că nu merge în nicio direcţie. Pare că toate lucrurile încep să se prăbuşească în jurul nostru şi mă refer la infrastructură critică. Uitaţi-vă la energie, digitalizare, la felul în care ne protejăm economia şi societatea - şi mă refer şi la agricultură sau la HoReCa -, iar deciziile întârzie să apară”, a afirmat Florin Jianu.

Reprezentantul antreprenorilor a legat situaţia PNRR de lipsa unor decizii rapide pentru menţinerea puterii de cumpărare şi pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. El a invocat şi deteriorarea dinamicii antreprenoriale şi a pieţei muncii.

„În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026 avem un număr de 75.000 de firme noi înregistrate şi un număr de 85.000 de firme care s-au închis. Deci un spor negativ de 10.000 de firme care, dacă se menţine, înseamnă că vom avea şi în acest an mai puţin de 20.000 de firme noi. Predicţia noastră era de peste 60.000 de locuri de muncă pierdute. Eu cred că până la sfârşitul anului riscăm să ajungem până la 100.000 de locuri de muncă pierdute. Deja suntem la 60.000 contracte de muncă pierdute în acest an”, a declarat Florin Jianu.

De aceea, preşedintele IMM România a făcut un apel la preşedintele Nicuşor Dan pentru numirea rapidă a unui premier însărcinat cu formarea noului guvern cu puteri depline, capabil să adopte măsurile necesare pentru redresarea economiei.