Forvis Mazars: Riscul de credit din sistemul bancar european şi românesc rămâne stabil

Băncile europene îşi menţin o poziţie stabilă şi rezilientă din perspectiva riscului de credit, în pofida incertitudinii macroeconomice persistente, fără a se consemna o deteriorare generalizată a calităţii activelor pe parcursul anului 2025, relevă o analiză efectuată pe baza rapoartelor anuale publicate de 26 de mari grupuri bancare europene. La nivel agregat, expunerile brute aferente creditelor au urcat cu 3,0%, pe fondul avansului activelor performante din Stadiul 1 (Stage 1), în timp ce volumul pierderilor de credit aşteptate (ECL) a scăzut cu 1,9%, determinând coborârea ratei medii de acoperire la 1,20% (faţă de 1,26% în 2024 şi 1,57% în 2019), concomitent cu reducerea ponderii ajustărilor discreţionare ale conducerii („management overlays”) la 9% din totalul provizioanelor, potrivit celei mai recente ediţii a studiului privind raportarea financiară a băncilor europene realizat de Forvis Mazars, remis redacţiei.

„Studiul nostru arată că băncile europene îşi menţin, în ansamblu, o poziţie stabilă din perspectiva riscului de credit. Bilanţurile reflectă o orientare mai accentuată către expunerile din Stadiul 1 şi o reducere continuă a dependenţei de ajustările discreţionare ale conducerii («management overlays»). Deşi costurile riscului de credit au crescut uşor, în medie, tendinţele continuă să varieze de la o instituţie la alta. În acest context, incertitudinea macroeconomică persistentă, inclusiv tensiunile comerciale, continuă să se reflecte în ipotezele prospective şi determină menţinerea unei abordări prudente în elaborarea prognozelor”, a declarat Vincent Guillard, partener şi coordonator al studiului în cadrul Forvis Mazars, conform documentului citat.

În plan local, sistemul bancar din România contrazice previziunile iniţiale privind deteriorarea portofoliilor în contextul inflaţiei ridicate şi al creşterii dobânzilor, menţinându-şi soliditatea în intervalul 2022-2025. Analiza celor mai mari nouă bănci autohtone indică faptul că mediana raportului dintre provizioanele pentru pierderile aşteptate şi expunerea brută a coborât de la 4,6% la sfârşitul anului 2022 la aproximativ 3,5% la finele lui 2025. Totodată, expunerile din Stadiul 2 (credite cu risc crescut de nerambursare) s-au restrâns de la 17% la circa 13%, în vreme ce creditele din Stadiul 1 au urcat de la 79% la 83%, iar expunerile depreciate semnificativ din Stadiul 3 au rămas stabile sub pragul de 4%, deşi generează 53% din totalul provizioanelor, arată cercetarea realizată de Forvis Mazars.

„Accentul nu mai este pus pe modul în care băncile din România au absorbit şocurile din ultimii ani, ci pe felul în care vor gestiona următoarea etapă a ciclului economic. Ajustarea fiscală şi ritmul moderat de creştere economică ar putea genera noi presiuni asupra debitorilor, ceea ce face ca o gestionare riguroasă a riscului de credit să devină din ce în ce mai provocatoare”, a menţionat Răzvan Butucaru, partener, Financial Services & Advisory Leader la Forvis Mazars în România, indică raportul de specialitate.

Privind în perspectivă, menţinerea acestor parametri va depinde de capacitatea instituţiilor de credit de a calibra corect scenariile prospective în raport cu măsurile de consolidare fiscală, dinamica inflaţiei şi tensiunile geopolitice, în vederea constituirii unor ajustări prudente şi conforme standardului contabil IFRS 9, semnalează consultanţii financiari.

„Pe măsură ce principalii indicatori ai riscului de credit se stabilizează, identificarea noilor zone de vulnerabilitate devine tot mai importantă. Ipotezele prospective, calibrarea scenariilor şi recunoaşterea la timp a riscurilor emergente vor continua să joace un rol esenţial în constituirea unor ajustări robuste pentru pierderile de credit conforme cu IFRS 9”, a declarat Otto Strasszer, director Regulatory Reporting în cadrul Forvis Mazars în România, potrivit comunicatului oficial.