Fotbalul românesc ”marchează” la stabilitate financiară şi noi investiţii

Fotbalul autohton începe să se maturizeze din punct de vedere financiar, potrivit declaraţiilor conducerii Federaţiei Române de fotbal. Un prim exemplu, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a confirmat într-o conferinţă de presă, că Dinamo Bucureşti poate depune dosarul de licenţă UEFA pentru sezonul viitor. Decizia vine după ce clubul a reuşit să iasă din insolvenţă înainte de termenul-limită stabilit, 30 iunie. „Ţinând cont că Dinamo a ieşit din insolvenţă înainte de data de 30 iunie a acestui an, vă confirmăm că Dinamo poate să depună dosarul de licenţă UEFA pentru următorul sezon competiţional”, a declarat Burleanu. Această veste aduce optimism în rândul suporterilor dinamovişti, care visează din nou la prezenţa echipei în cupele europene după ani de instabilitate financiară şi sportivă.

• Doar două cluburi în insolvenţă

În prezent, doar două cluburi din Liga I şi Liga a II-a se află în insolvenţă, o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu sezoanele 2016 şi 2022, când şase cluburi se confruntau cu această situaţie. „Dacă vom avea capacitatea, la finalul lunii octombrie, să luăm decizii foarte importante privind licenţierea şi monitorizarea financiară, vom putea ţine sub control aceste dificultăţi financiare”, a subliniat preşedintele FRF.

• Schimbări majore în manualul de licenţiere

FRF intenţionează să implementeze modificări esenţiale în sistemul de licenţiere şi monitorizare financiară, în colaborare cu UEFA. Printre priorităţi se numără: creşterea nivelului de conştientizare în rândul cluburilor privind importanţa licenţierii, pregătirea mai bună a experţilor şi a cluburilor din ligile inferioare, digitalizarea şi transparentizarea procesului. „Ne dorim să aducem un plus de predictibilitate, de digitalizare şi de transparenţă, după modelul implementat în 2017 în clasificarea academiilor”, a punctat Burleanu.

• Sponsorizările depăşesc drepturile TV

O schimbare semnificativă se observă în structura veniturilor cluburilor din Superligă. Dacă în trecut drepturile TV reprezentau cea mai importantă sursă de finanţare, în 2024 sponsorizările şi publicitatea au urcat pe primul loc, cu 29% din totalul veniturilor. Drepturile TV au scăzut de la 35% la 22%, în timp ce veniturile din ticketing au crescut la 16%. „Economia fotbalului profesionist românesc a înregistrat în 2024 cel mai bun rezultat net cumulat de la începutul pandemiei. Cluburile nu doar că au recuperat pierderile, dar au depăşit cu 68% veniturile faţă de cel mai bun an de dinaintea crizei sanitare”, a subliniat Burleanu.

• Investiţii în infrastructură: Mogoşoaia şi Buftea

Pe lângă reformele financiare, FRF anunţă şi investiţii consistente în infrastructură. La Mogoşoaia, va fi construită o tribună nouă în valoare de 860.000 de euro plus TVA, iar la Buftea se derulează o investiţie de un milion de euro într-un spaţiu modern de recuperare.

Ambele proiecte sunt programate să fie finalizate în februarie 2026. „Vom avea facilităţi pentru echipele naţionale, pentru organizarea conferinţelor de presă, dar şi pentru un proiect strategic: hub-ul VAR din România. În doi ani vom trece de la minivanuri la un sediu central, ceea ce va reduce cheltuielile şi va creşte sustenabilitatea”, a explicat Burleanu.

Datele financiare, scăderea numărului de cluburi în insolvenţă şi noile investiţii indică un progres vizibil al fotbalului românesc. Totuşi, provocările rămân, iar implementarea reformelor de licenţiere şi stabilitatea economică a cluburilor vor fi decisive pentru viitor.