Franţa a traversat cea mai caldă vară din istorie

Franţa a înregistrat cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor, determinând guvernul să încerce consolidarea planului de adaptare a ţării în faţa fenomenelor climatice extreme care tind să se repete, potrivit news.ro.

”Am trăit cea mai fierbinte vară de la începutul înregistrărilor, în anul 1900”, a anunţat Monique Barbut, ministrul Tranziţiei Ecologice, în timpul prezentării raportului climatic estival - care a acoperit perioada iunie-august - la sediul Meteo-France de lângă Paris.

Vara a fost marcată de o temperatură medie pe 24 de ore de 24°C - cu 3,6°C peste norma perioadei 1991-2020 - depăşind verile anilor 2003 şi 2022, a precizat agenţia publică.

Acest val de căldură, însoţit de secetă şi incendii de vegetaţie, nu a ocolit nici vecinii Franţei: vara anului 2026 a fost, de asemenea, cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Regatul Unit şi în Belgia, potrivit agenţiilor meteorologice locale.

Franţa s-a confruntat cu trei valuri de căldură: unul, la sfârşitul lunii iunie, a atins o intensitate record, în timp ce un altul - care a durat de la sfârşitul lunii iulie până în august - a egalat recordul pentru cel mai lung val de căldură înregistrat vreodată în ţară (23 de zile), un record stabilit în 1983.

Ţara a îndurat un număr fără precedent de zile cu valuri de căldură în această vară - în total 53 de zile - a remarcat Virginie Schwarz, directorul general al Meteo-France.

În această perioadă, ţara a fost afectată şi de incendii de vegetaţie extreme, precum cel care a devastat o parte a regiunii Gironde. ”Până la sfârşitul lunii august, incendiile forestiere mistuiseră deja o suprafaţă de şase ori mai mare decât media înregistrată în ultimii douăzeci de ani”, a subliniat Monique Barbut. La rândul său, agenţia de sănătate publică din Franţa a înregistrat aproximativ 7.300 de decese, conform unui bilanţ provizoriu al victimelor cauzate de temperaturile ridicate din acest an, valabil la data de 19 august.

”Vara anului 2026 va rămâne în istorie, dar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem acum este cum va fi ea ţinută minte”, a accentuat Monique Barbut. ”Ca prima dintr-o lungă serie care va continua să doboare recorduri? Sau ca un moment care ne-a permis să răspundem provocării reprezentate de adaptare şi atenuare” - adică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - a remarcat ea, îndemnând la o ”trezire la realitate”.

”Nimeni nu a fost mai bine pregătit decât noi” în Europa, a afirmat ministrul, în ciuda criticilor venite din partea opoziţiei şi a unor ONG-uri privind ”lipsa de acţiune” a guvernului la începutul verii.

Examene şcolare perturbate de caniculă, reactoare nucleare oprite, recolte ameninţate: valurile de căldură au avut consecinţe ample. Ministrul Economiei, Roland Lescure, a recunoscut ”impactul absolut terifiant” al valurilor de căldură repetate.

La sfârşitul lunii iulie, premierul Sebastien Lecornu i-a încredinţat lui Monique Barbut - care fusese aproape de a demisiona din cauza opoziţiei sale faţă de legea de urgenţă în domeniul agricol - sarcina de a prezenta noi măsuri pentru a ”accelera” implementarea Planului Naţional de Adaptare la Schimbările Climatice.

Joi, aceasta a promis prezentarea unor concluzii ”până la sfârşitul lunii septembrie”, însoţite de un plan de finanţare pe cinci ani.

Printre opţiunile luate în calcul, ministrul a menţionat, în discuţia cu ziarul Les Échos, ideea majorării plafonului contului de economii Livret A de la 23.000 de euro la 30.000 de euro. Această măsură ar elibera o capacitate suplimentară de finanţare, permiţând instituţiei Caisse des Depôts să acorde împrumuturi pe termen lung pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice.

Totuşi, ministrul a subliniat: ”nu este vorba despre o taxă; nu urmărim să le cerem francezilor să plătească o contribuţie suplimentară”.

Această propunere ”a fost primită favorabil de Caisse des Depôts (...), dar nu a fost încă decisă de cabinetul premierului (Matignon) şi nici aprobată de Ministerul de Finanţe (Bercy)”, a notat cotidianul economic.

”Nu vom rămâne la mila evenimentelor, aşteptând să se producă înainte de a lua decizii”, a insistat ea, îndemnând la pregătiri pentru ”vara viitoare, ca şi cum ar urma să fie la fel”. ”Nu vom reuşi să renovăm toate şcolile până vara viitoare”, dar ”putem, cel puţin, să instalăm obloane şi sisteme de circulaţie a aerului”, a spus Monique Barbut, recunoscând existenţa unor ”situaţii care necesită o atenţie sporită”.

”De asemenea, nu vom reuşi să diversificăm speciile de arbori din toate pădurile noastre până la următorul val de căldură. Totuşi, între timp, putem găsi soluţii rapide pentru a îmbunătăţi accesul pompierilor”, a adăugat ministrul, promiţând anunţuri pe această temă pentru jumătatea lunii septembrie.