FT: Un haos politic post-electoral în Marea Britanie ar expune slăbiciunile economiei

Un haos politic post-electoral în Marea Britanie, care ar putea fi provocat de un rezultat neconcludent al alegerilor din 7 mai şi de incapacitatea conservatorilor cât şi a laburiştilor de a forma o coaliţie de guvernare funcţională, ar expune slăbiciunile economiei ţării, relatează Financial Times.

În ultimii doi ani, Marea Britanie a fost o insulă de prosperitate, într-un continent aflat în tumult, transmite Mediafax. Economia britanică a crescut de zece ori mai rapid ca cea a zonei euro, iar rata şomajului este jumătate faţă de cea din uniunea monetară. Standardul de viaţă, afectat de criza financiară, a revenit la creştere, datorită majorării salariilor şi încetinirii inflaţiei.

În primul trimestru, creşterea economică s-a înjumătăţit de la 0,6% la 0,3%, în pofida scăderii preţurilor petrolului şi a unui început de redresare în zona euro.

Cel mai important factor de risc este că, după şapte decenii în care guvernele au beneficiat aproape permanent de majoritate politică, alegerile din 7 mai sunt pe cale să producă un parlament în care nici conservatorii nici laburiştii, aflaţi la egalitate în sondaje, să nu poate forma o coaliţie funcţională, situaţie care ar scoate în evidenţă slăbiciunile economiei birtanice, ascunse sub datele solide de creştere.

"Rezultatul alegerilor generale rămâne extrem de imprevizibil, pieţele s-ar putea îndrepta spre o perioadă foarte agitată, imediat după alegerile din 7 mai", a declarat Oliver Harvey, analist la Deutsche Bank.

Principalele motive de îngrijorare sunt deficitul bugetar şi cel de cont curent, care reprezintă împreună peste 10% din PIB, mai mult decât în oricare altă economie avansată, inclusiv în Statele Unite.

"Cifra în sine este mare, dar comparată cu alte economii dezvoltate este mai îngrijorătoare", consideră Dean Turner, analist la UBS.

În ultimii cinci ani, guvernul de coaliţie format de conservatori cu partenerii liberal-democraţi a reuşit să reducă la jumătate deficitul bugetar, printr-un program de austeritate. Totuşi, la un nivel de 5,7% din PIB în 2014, deficitul este de două ori mai mare decât cel al Uniunii Europene în ansamblul ei.

Principalele partide politice s-au angajat să reducă deficitul bugetar în următorul mandat parlamentar. Conservatorii vor să ajungă la excedent bugetar până în 2020, în timp ce laburiştii şi liberal-democraţii urmăresc un buget echilibrat, exceptând cheltuielile pentru investiţii.

Aceste obiective intră în contradicţie cu angajamentele universale de a nu creşte majoritatea taxelor, conservatorii promiţând să excludă orice majorare a impozitului pe venit şi a TVA până în 2020.

Există totodată temeri legate de influenţa Partidului Naţional Scoţian, oponent al austerităţii, care este pe cale să câştige majoritatea covârşitoare în nordul ţării, asupra viitoarei administraţii. Acest partid a exclus susţinerea unui guvern conservator, dar rămâne deschis colaborării cu laburiştii.

Între timp, deficitul de cont curent a urcat anul trecut la 5,5% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1948, când au început să fie colectate date de acest tip.

Optimiştii, între care viceguvernatorul Băncii Angliei, Ben Broadbent, susţin că deficitul de cont curent este rezultatul câştigurilor reduse aduse de investiţiile în străinătate. În condiţiile în care activele deţinute de străini în Marea Britanie au performanţe relativ bune, acest fapt poate fi văzut ca o măsură a succesului britanic, dar va conta însă prea puţin dacă rezultatul incert al alegerilor îi va face pe investitori să întoarcă spatele activelor în lire sterline.

Cel mai prost scenariu este cel produs în 1976, când o criză a balanţei de plăţi a obligat guvernul laburist să ceară sprijinul FMI.

În ultimele câteva luni, investitorii străini au vândut obligaţiuni britanice, dar cererea internă s-a menţinut destul de bună, iar dobânzile pentru obligaţiunile cu maturitate de 10 ani sunt mai mici decât în ianuarie.

Marea Britanie se află într-o situaţie mult mai bună decât în anii '70 datorită perspectivelor economice solide şi a cadrului instituţional puternic, care include independenţa Băncii Angliei. "Având în vedere ritmul redresării şi credibilitatea şi independenţa instituţiilor, considerăm că impactul alegerilor va fi modest", a spus Jacob Nell, economist la Morgan Stanley.

Unii analişti sunt chiar de părere că un guvern minoritar ar putea fi mai puţin dăunător ca unul majoritar, pentru că ar împiedica, de exemplu, conservatorii să organizeze un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană, aşa cum deja s-a angajat.

Pentru alţi analişti, ajustarea bugetară care va fi necesară ar fi pur şi simplu prea mare pentru a fi pusă în practică de un guvern instabil.