INS: Veşti proaste din economie; Ce spun analiştii

Economia ţării noastre s-a contractat pentru al treilea trimestru consecutiv, Produsul Intern Brut (PIB) scăzând în primele trei luni ale anului cu 1,7% pe serie brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier în ritm anual, respectiv cu 0,2% faţă de trimestrul anterior. În acelaşi timp, inflaţia s-a accelerat, rata anuală urcând la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în martie, pe fondul scumpirii serviciilor, a mărfurilor nealimentare şi a mărfurilor alimentare, conform datelor anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Economiştii afirmă că România traversează o perioadă de stagflaţie, iar evoluţia economiei în acest an va depinde în mare măsură de absorbţia fondurilor europene şi de continuarea reformelor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Totodată, aceştia subliniază că măsurile de susţinere a investiţiilor şi de îmbunătăţire a accesului companiilor la finanţare vor fi esenţiale pentru limitarea recesiunii.

• Erste: ”Ne aşteptăm ca defalcarea pe componentele cererii să indice un consum slab al populaţiei, afectat de măsurile fiscale”

Estimările preliminare pentru PIB-ul primului trimestru din 2026 au indicat o contracţie de 1,7% în ritm anual, semnificativ sub consensul Bloomberg de -0,2% şi sub prognoza Erste Bank de -0,7%, în vreme ce, în termeni trimestriali, economia s-a contractat cu 0,2%, în linii mari în concordanţă cu estimarea băncii, de -0,1%, se arată în într-un raport al Erste semnat de Ciprian Dascălu şi Vlad Ioniţă.

”Ne aşteptăm ca defalcarea pe componentele cererii (n.r. ce va fi publicată în data de 5 iunie) să indice un consum slab al populaţiei, afectat de măsurile fiscale, o contribuţie în linii mari neutră a exporturilor nete şi, cel mai probabil, o evoluţie modestă a investiţiilor fixe, având în vedere că legea bugetului de stat pentru 2026 a fost aprobată abia la sfârşitul lunii martie, ceea ce probabil a afectat investiţiile publice”, au scris analiştii.

Pe baza datelor publicate ieri, Erste îşi revizuieşte în jos prognoza de creştere economică pentru 2026, la -0,3%, de la +0,3% anterior. Anul trecut, economia ţării noastre a crescut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024, însă în ultimul trimestru din 2025 PIB-ul a fost mai mic cu 1,8% comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor anunţate de INS luna trecută.

”Consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil anemic în prima jumătate a anului, pe fondul condiţiilor financiare care se menţin restrictive şi al presiunilor persistente asupra veniturilor reale. În schimb, anticipăm o accelerare a investiţiilor, susţinută de fondurile europene consistente de care România va beneficia în 2026. Guvernul pare hotărât să maximizeze absorbţia acestor resurse, ceea ce ar trebui să dea un impuls semnificativ formării brute de capital şi să compenseze parţial slăbiciunea cererii private. Având în vedere contextul politic actual, există riscuri importante în sens negativ pentru investiţiile publice şi, implicit, pentru creşterea PIB din acest an. Exporturile nete vor avea, cel mai probabil, o contribuţie în linii mari neutră la dinamica economică. Acestea ar putea aduce un sprijin modest, în special dacă cererea externă se stabilizează. Totuşi, conflictul în desfăşurare din Orientul Mijlociu limitează, în general, posibilitatea unor surprize pozitive din această direcţie”, potrivit analiştilor Erste.

• Adrian Codirlaşu: ”Singurul lucru care poate funcţiona este continuarea reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, prin diminuarea cheltuielilor”

Ţara noastră traversează o perioadă de stagflaţie, cu inflaţie de peste 10% şi contracţie economică, iar atenuarea efectelor recesiunii depinde esenţial de fondurile europene, potrivit preşedintelui CFA România, Adrian Codirlaşu, scrie Agerpres.

”Este combinaţia cea mai nefericită: recesiune cu inflaţie ridicată. Este greu de ieşit din această situaţie, pentru că politicile monetare funcţionează mai puţin eficient din cauza politicii fiscale puternic pro-ciclice. Singurul lucru care poate funcţiona este politica fiscală şi anume continuarea reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, prin reducerea cheltuielilor. Nu există altă soluţie, însă ne aflăm deja în faţa unor deficite foarte mari şi într-o zonă de nesustenabilitate; aceasta este marea problemă”, a explicat Codirlaşu pentru Agerpres.

Preşedintele CFA a adăugat: ”Indicatorul cel mai important la care trebuie să ne uităm este evoluţia PIB-ului în primul trimestru din acest an faţă de primul trimestru al anului trecut, pe date brute. Acolo vedem un minus de 1,7%. Este o scădere consistentă. De aceea nu văd cum am putea evita recesiunea anul acesta”.

În opinia analistului, evoluţia economiei depinde decisiv de absorbţia fondurilor europene. ”Dacă reuşim să atragem fondurile europene, recesiunea ar putea fi uşoară, cu o scădere a PIB-ului de până la 1%. Dar depindem foarte mult de aceste fonduri, ele sunt esenţiale. Cel mai bun scenariu ar fi o recesiune uşoară, sub 1%. Fără absorbţia fondurilor europene şi ratingul este în pericol', a mai spus Codirlaşu, potrivit agenţiei de presă.

• Adrian Negrescu: ”Este datoria viitorului guvern să găsească soluţii pentru a stimula mediul bancar să ofere capital de lucru companiilor”

Economia ţării noastre traversează o perioadă de recesiune marcată de scăderea consumului şi încetinirea activităţii economice, însă fără elementele specifice unei crize economice majore, precum falimente în lanţ sau imposibilitatea populaţiei de a-şi plăti ratele la bănci, consideră consultantul economic Adrian Negrescu, potrivit Agerpres.

”Datele de la Institutul Naţional de Statistică confirmă faptul că economia României este încă la terapie intensivă şi că ţara noastră este precum un bolnav care trebuie să treacă prin boală până să se facă bine. Suntem într-o perioadă în care datele macroeconomice arată, într-adevăr, o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar vestea bună e că nu suntem în criză economică. Suntem într-o recesiune timp de trei trimestre, care se traduce prin scăderi de activitate, prin încetinire a consumului, dar nicidecum prin elementele constitutive ale unei crize majore, adică închideri de sute de mii de companii, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă sau imposibilitatea oamenilor să îşi mai plătească ratele la bancă, aşa cum s-a întâmplat la precedenta criză, când am avut nevoie de un moratoriu cu băncile pentru a salva casele oamenilor', a spus Negrescu, citat de agenţia de presă.

În opinia consultantului, dificultăţile economice vor continua şi în lunile următoare, dar este posibil ca primele semne ale revenirii să apără în a doua jumătate a anului.

”Este probabil ca din a doua parte a anului să vedem şi primele semne bune ale revenirii economice. Nu este exclus ca lunile septembrie-octombrie să aducă un avans economic de 0,6-0,8%, iar acest lucru să confirme, practic, estimarea majorităţii agenţiilor de rating că România va încheia anul 2026 pe un plus. Un plus mic, 0,5-1%, dar o creştere economică, nicidecum un an întreg de recesiune” a spus consultantul economic.

Din punctul său de vedere, marea problemă a economiei în momentul de faţă este lipsa capitalului de lucru, faptul că firmele reuşesc cu greu să se mai împrumute de la bancă, iar atunci când o fac se împrumută la dobânzi foarte mari.

”Din această perspectivă, cred că este datoria viitorului guvern să găsească soluţii pentru a stimula mediul bancar să ofere capital de lucru companiilor. Chiar şi cu garanţia statului, cu ajutorul statului, este nevoie să repunem motorul finanţării pe linia de plutire, să repornim acest motor esenţial pentru plăţile din economie”, a spus economistul, în opinia căruia stimularea consumului ar trebui susţinută prin reducerea taxării muncii şi majorarea valorii tichetelor de masă.

Negrescu consideră că este posibil ca inflaţia să înceapă să se tempereze din septembrie-octombrie, pe fondul efectului de bază şi al stabilizării preţurilor energiei.

”Este o perspectivă care arată destul de rău în această perioadă, dar care, din partea a doua a anului, din lunile septembrie-octombrie, ar putea să se îmbunătăţească. Vom ieşi din zona terapiilor intensive şi vom intra, în sfârşit, într-un program de însănătoşire. Inflaţia probabil se va tempera din a doua parte a anului, aşa cum ne spune şi Banca Naţională, la un 5-6%, şi ar putea coborî chiar spre 4% în lunile noiembrie-decembrie, dacă condiţiile macroeconomice rămân aceleaşi. Nu vom mai avea creşterea de preţ la energie pe care am avut-o anul trecut, de 60-70%, care a dat peste cap inflaţia; va fi înghiţită de efectul de bază”, a afirmat Adrian Negrescu.

Consultantul economic a subliniat că estimările depind de evoluţia preţului petrolului, a carburanţilor şi de măsurile pe care noul guvern le va lua pentru a susţine economia, potrivit Agerpres.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima în prognoza de toamnă o creştere economică a ţării noastre de 1% în 2026, uşor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vara trecută, de 1,2%. Şi Fondul Monetar Internaţional îşi redusese estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie, conform celui mai recent raport ”World Economic Outlook”, mai notează agenţia de presă.