România susţine utilizarea inteligenţei artificiale în şcoli, dar profesorii rămân de neînlocuit

România sprijină integrarea inteligenţei artificiale în educaţie pentru a stimula creativitatea, personalizarea învăţării şi inovaţia pedagogică, însă consideră că noile tehnologii trebuie să fie un instrument de sprijin pentru profesori, nu un substitut al acestora. Poziţia a fost exprimată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în urma participării ministrului Mihai Dimian la reuniunea Consiliului Educaţie, Tineret, Cultură şi Sport al Consiliul Uniunii Europene.

• Inteligenţa artificială, profesorul suplinitor care nu primeşte catalogul

În cadrul reuniunii, statele membre au discutat şi au adoptat concluzii privind rolul profesorilor în era inteligenţei artificiale. Documentul evidenţiază impactul AI asupra procesului educaţional şi necesitatea dezvoltării continue a competenţelor digitale atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi. Potrivit ministerului, România susţine folosirea inteligenţei artificiale pentru: stimularea creativităţii;

inovarea metodelor de predare; personalizarea resurselor educaţionale; crearea unor trasee de învăţare mai flexibile şi mai incluzive. În acelaşi timp, autorităţile subliniază că profesorii rămân esenţiali în procesul de educaţie. Cu alte cuvinte, chatbot-ul poate explica ecuaţii, poate genera teste şi poate corecta rapid exerciţii, dar nu poate ridica sprânceana aceea celebră care îi face pe elevi să-şi amintească instant că tema trebuia predată ieri.

• Profesorii rămân în centrul educaţiei

Ministerul Educaţiei consideră că tehnologia trebuie să reducă povara administrativă şi să ofere instrumente suplimentare de predare, fără a afecta autonomia profesională a cadrelor didactice. Această abordare urmăreşte un echilibru între modernizare şi păstrarea rolului uman în educaţie. Oricât de avansată ar deveni inteligenţa artificială, ea încă nu poate înlocui intuiţia profesorului care ştie, dintr-o singură privire, cine a învăţat şi cine speră că algoritmul va avea milă. La reuniune a fost aprobat şi un document privind viitorul program Erasmus+ pentru perioada 2028-2034. România apreciază noua structură a programului drept un instrument strategic pentru: consolidarea mobilităţii educaţionale; extinderea cooperării europene; creşterea calităţii şi relevanţei sistemelor de învăţământ; sporirea rezilienţei educaţiei în Europa.

Programul va continua să sprijine alianţele universităţilor europene şi colaborarea cu iniţiative precum Horizon Europe şi Fondul European pentru Competitivitate.

• Reducerea decalajelor dintre urban şi rural, prioritate naţională

În cadrul dezbaterii dedicate competenţelor de bază şi viitorului Spaţiului european al educaţiei, ministrul Mihai Dimian a subliniat că România urmăreşte:

reducerea diferenţelor dintre mediul urban şi rural; dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii; adaptarea educaţiei la cerinţele pieţei muncii. România participă, de asemenea, la un cluster european de consiliere reciprocă privind competenţele de bază, care va contribui la elaborarea viitorului mecanism de sprijin al Comisia Europeană.

• Discuţii bilaterale cu Ucraina şi Italia

În marja reuniunii, Mihai Dimian s-a întâlnit cu Oksen Lisovyi, căruia i-a transmis importanţa menţinerii şi dezvoltării învăţământului liceal în limba română în regiunile din Ucraina locuite de comunitatea românească. Totodată, ministrul român a discutat cu Giuseppe Valditara despre participarea României la iniţiativele din zona mediteraneană dedicate învăţământului profesional şi tehnic.

• Educaţia viitorului: tehnologie cu chip uman

Poziţia României reflectă o abordare pragmatică: inteligenţa artificială poate deveni un aliat important al şcolii, dar nu poate substitui relaţia dintre profesor şi elev. Pe scurt, algoritmii pot genera lecţii, pot propune exerciţii şi pot face rezumate impecabile, însă doar profesorul ştie când un elev are nevoie de o explicaţie suplimentară sau de încurajare.