Funeralii Ion Iliescu: omagii, absenţe şi ultimul onor

Ion Iliescu, primul preşedinte al României după Revoluţia din 1989, a fost înmormântat, ieri, cu onoruri militare. Ceremoniile au avut loc în prima parte la Palatul Cotroceni, în prezenţa a numeroşi foşti şi actuali oameni politici, colegi de partid, demnitari şi apropiaţi. La evenimentul organizat în Sala Unirii a Palatului Cotroceni au fost prezenţi foştii premieri Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Theodor Stolojan şi Viorica Dăncilă. La slujba de înmormântare din Biserica Cotroceni a asistat şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu. Cu o zi înainte, Traian Băsescu a adus la rândul său un ultim omagiu. Printre participanţi la slujbă s-au mai aflat fostul ministru al Agriculturii Petre Daea, fostul senator social-democrat Şerban Nicolae, Virgil Măgureanu - primul director al SRI - dar şi Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii şi apropiat al lui Iliescu. Deşi Uniunea Salvaţi România (USR) a anunţat oficial că nu va participa la funeralii, Ministerul Apărării Naţionale, condus de Ionuţ Moşteanu, a trimis o coroană de flori. Soţia fostului preşedinte, Nina Iliescu, a lipsit de la funeraliile de stat organizate la Palatul Cotroceni din cauza stării de sănătate.

• Absenţe notabile: Klaus Iohannis şi Nicuşor Dan

Fostul preşedinte Klaus Iohannis şi actualul preşedinte, Nicuşor Dan, au lipsit de la ceremonii, dar ambii au transmis mesaje de condoleanţe. „Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziţiei anilor "90. Este obligaţia noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte”, a scris preşedintele Nicuşor Dan pe Facebook. La rândul său, Klaus Iohannis a subliniat: „Mandatele sale de preşedinte au avut un impact semnificativ asupra României. Transmit condoleanţe soţiei şi celor apropiaţi. Dumnezeu să-l odihnească!”

• Zi de doliu naţional şi controverse politice

Ziua de ieri a fost declarată zi de doliu naţional, cu steagurile coborâte în bernă şi cu evenimente publice restrânse. Decizia Guvernului de a organiza funeralii de stat pentru Ion Iliescu a provocat tensiuni în interiorul coaliţiei de guvernare, în special între PSD şi USR. Comitetul pentru organizarea funeraliilor, împreună cu reprezentanţii familiei, a stabilit ca slujba de înmormântare să aibă loc în biserica Palatului Cotroceni. Ion Iliescu a primit ultimul onor, pe Platoul Marinescu din cadrul Complexului Cotroceni, după slujba religioasă. Cortegiul funerar s-a deplasat după aceea la Cimitirul Ghencea 3, unde înhumarea s-a desfăşurat într-un cadru restrâns, doar în prezenţa familiei şi a apropiaţilor. Sicriul lui Ion Iliescu a fost aşezat pe un afet de tun, acelaşi care a fost folosit şi în 2017 la funeraliile Regelui Mihai. La porţile cimitirului au aşteptat câteva zeci de oameni pentru a-şi lua rămas bun de la distanţă.

• Un capitol închis din istoria postdecembristă

Dispariţia lui Ion Iliescu încheie simbolic o epocă a tranziţiei româneşti. Personalitate controversată, dar marcantă pentru istoria recentă, Iliescu a condus ţara în momente-cheie, precum perioada postrevoluţionară, mineriadele sau drumul spre aderarea la NATO şi UE. Prezenţa numeroaselor personalităţi politice la ceremonii arată impactul pe care l-a avut asupra vieţii publice româneşti, chiar şi în momentele de maximă controversă. Ion Iliescu a fost, pentru unii, un garant al stabilităţii într-o perioadă tulbure. Pentru alţii, un simbol al neîmplinirilor şi al compromisurilor epocii tranziţiei. Oricare ar fi fost percepţia, rămâne o figură definitorie a istoriei recente a României.