GABRIEL GHILAN, FONDATORUL ARGINT ACTIVE:"Metalele preţioase nu ar trebui să lipsească dintr-un pachet de soluţii de economisire"

A consemnat Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Companii / 03 august

"Metalele preţioase nu ar trebui să lipsească dintr-un pachet de soluţii de economisire"

"Aproape tot aurul extras vreodată de oameni există încă, în lingouri, decoraţiuni, opere de artă, bijuterii ori sub alte forme"

"Cotaţiile internaţionale ale metalelor preţioase nu sunt influenţate de ratinguri de ţară, de datoriile guvernelor sau de unele decizii nesăbuite ale acestora"

Investiţiile în metale preţioase nu ar trebui să lipsească dintr-un pachet de soluţii de economisire, spune Gabriel Ghilan, fondatorul Argint Active, care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu despre evoluţia pieţei metalelor preţioase din ultimul an, caracteristicile pieţei şi ale investitorilor din ţara noastră, precum şi despre firma pe care a fondat-o.

Domnia sa afirmă că, în ceea ce priveşte randamentele investiţiilor în metale preţioase, nu ne putem aştepta la câştiguri mari pe perioade scurte, ci vorbim de investiţii cu risc scăzut, care aduc câştiguri sigure, dar pe termen lung.

"Mult mai important decât mărimea sumei pe care reuşeşti să o pui deoparte lunar este să îţi creezi disciplina economisirii unei părţi din venituri, în fiecare lună, şi să te informezi cu privire la modalităţile de a-ţi păstra valoarea, muncită sau moştenită", spune Gabriel Ghilan.

Reporter: Cum a evoluat piaţa metalelor preţioase anul trecut şi ce estimări aveţi pentru anul în curs? Cum a fost anul pentru firma dumneavoastră?

Gabriel Ghilan: Anul trecut, unul foarte dificil pentru multe activităţi economice, pe fondul pandemiei COVID-19, s-a dovedit extraordinar de bun pe piaţa metalelor preţioase, ceea ce nu a fost o surpriză. De fiecare dată, în perioade de incertitudine economică, creşte preţul aurului şi al altor metale preţioase, care sunt considerate "active de refugiu".

Pe intervale lungi, de ordinul deceniilor, creşterea preţurilor acestor metale este certă, dar într-un ritm mai lin, mai previzibil. Or, la finele anului 2020 se constatau creşteri abrupte faţă de 2019: cu 47% la argint, cu 20% la aur şi paladiu, respectiv cu 10% la platină. Pe pieţele mondiale, uncia de aur (31,10347 grame) a atins un preţ record în august 2020 - de 2.072 de dolari, la aproape nouă ani după precedentul record istoric, în septembrie 2011, când a depăşit 1.900 de dolari pentru o uncie. Momentan, cotaţia aurului se situează în jur de 1.800 de dolari pe uncie, după ce urcase către 1.870, la sfârşitul lunii mai. Iar piaţa din România reflectă aceste tendinţe globale, cu un gram de aur situat la 247 lei la finele lunii mai, respectiv circa 240 de lei acum, două luni mai târziu.

De regulă, preţul metalelor preţioase este invers proporţional cu previziunile de creştere economică, aşadar, dacă preţurile activelor de refugiu scad, e semn că economia globală este în revenire.

Pentru Argint Active, anul 2020 a fost foarte bun, în care am înregistrat o creştere de 600% a vânzărilor. Nu ştim ce ne rezervă viitorul, putem avea iarăşi creşteri spectaculoase când perspectivele economice sunt incerte, dar nu mizăm pe acestea.

Reporter: Metalele preţioase în general şi în special aurul sunt recunoscute ca fiind active sigure în perioadele de criză. În ce măsură a crescut cererea pentru acestea odată cu declanşarea pandemiei?

Gabriel Ghilan: Pentru aceste active de refugiu, orice criză este "bună", aducând creşteri de preţuri, dar situaţia de anul trecut, care încă se prelungeşte într-o anumită măsură, a avut un dublu impact. Pe de o parte, în perioada de maximă incertitudine, din martie-aprilie, marcată inclusiv de scăderi ale cotaţiilor pe bursele internaţionale, oamenii au căutat variante pentru a-şi securiza economiile, investind în aur şi argint. Pe de altă parte, prelungirea restricţiilor din motive de sănătate publică a privat oamenii de oportunităţi de a-şi cheltui banii, stimulând economisirea. Astfel, o parte din sumele economisite au fost investite în metale preţioase.

În prezent, nu mai resimţim aceeaşi "goană după aur" a clienţilor, adică motivul din spatele investiţiei nu mai este frica de o devalorizare rapidă a activelor deţinute. Dar mulţi clienţi rămân încă preocupaţi de viitor şi caută o abordare prudentă, pentru a-şi pune economiile la adăpost de fluctuaţii, mai ales văzând tendinţele de creştere a inflaţiei peste tot în lume.

Recent, website-ul de grafice pe teme economice, Visual Capitalist, arăta că puterea de cumpărare a principalelor monede ale lumii (dolar american, liră sterlină, franc elveţian şi euro) s-a erodat faţă de cea a aurului, în ultimii 40 de ani. În acest sens, pentru cine se mai gândeşte "să lase ceva copiilor", opţiunea investiţiilor în metale preţioase devine foarte atractivă. Nu spun că ar fi singura soluţie, ci că investiţia în asemenea metale preţioase ar trebui să nu lipsească dintr-un pachet de soluţii de economisire.

Reporter: Cât de căutate sunt metalele preţioase ca investiţie în ţara noastră?

Gabriel Ghilan: În privinţa opţiunilor de a investi în metale preţioase, România este o ţară încă subdezvoltată şi chiar acesta este motivul pentru care am început acest business, în 2017: pentru că nu găseam să cumpăr, de aici din ţară, lingouri şi monede. Puteam găsi doar după îndelungi căutări, suportând şi costuri de transport considerabile. Am fost convins că frustrarea pe care am simţit-o eu o aveau şi alţii, astfel că mi-am propus să aduc cât mai aproape de doritori aceste opţiuni de investiţii. Am constatat existenţa acestei nevoi în piaţă, estimând că identificarea unei variante de satisfacere a acesteia va fi o bună afacere, iar pariul s-a dovedit câştigător.

Piaţa este în formare, iar oameni încă descoperă - inclusiv stimulaţi de perioade de incertitudine precum cea pe care o parcurgem - beneficiile acestor investiţii. Odată ce au făcut descoperirea, pentru a transforma nişte "curioşi" în clienţi fideli, este important să venim cu o ofertă de calitate, adecvată tuturor bugetelor şi flexibilă.

Calitatea o aducem prin parteneriate cu cei mai buni producători, precum Geiger Edelmetalle, o companie germană care se ocupă de rafinarea metalelor preţioase, fondată în 1720, care este privită drept un etalon de calitate pe piaţa europeană. Suntem singurul distribuitor autorizat pentru România al acestui prestigios producător. Adecvarea ofertei o facem prin produse pentru toate tipurile de buget: cine nu are un buget pentru a investi în aur are la dispoziţie monede de argint. Nu în ultimul rând, flexibilitatea o asigurăm printr-un program de răscumpărare, prin care oferim posibilitatea tuturor clienţilor noştri să ne revândă activele în metale preţioase, atunci când au o nevoie urgentă de bani lichizi.

Reporter: Care sunt cele mai căutate produse din portofoliul Argint Active de către investitorii români? Care credeţi că sunt explicaţiile?

Gabriel Ghilan: Dacă ne referim la volumul vânzărilor, cele mai căutate produse din magazinul nostru online sunt cele la preţurile cele mai accesibile, precum monedele din argint pur de 31 grame (o uncie). De exemplu, o astfel de monedă din argint Maple Leaf Canada poate fi achiziţionată cu 167 lei (n.r. valoare la data publicării interviului). Alţii îşi doresc aur pur, iar cel mai convenabil produs e un lingou de un gram de 24K, disponibil la 315 lei. Alţi clienţi sunt mai atraşi de monede, care sunt mici opere de artă, datorită inscripţiilor, reliefurilor şi gravurilor, fiind foarte dorite de colecţionari.

Pentru alţi clienţi nu este determinant acest aspect, ci puritatea metalului şi posibilitatea de a deţine multă valoare într-un obiect redus ca dimensiune, precum un set de 25 de lingouri de aur de 24K de câte un gram fiecare, disponibil ultima oară la 7.000 de lei, dar stocul este epuizat momentan.

Pentru investitori cu putere financiară mai mare am adus, recent, şi aşa-numitele Monster Boxes, care conţin câte 500 de monede de argint pur, pentru preţuri situate la vreo 80.000 de lei.

Reporter: Care este profilul standard al unui client al companiei dumneavoastră?

Gabriel Ghilan: Până acum, nu am schiţat un profil standard, fiind în continuare uimit de diversitatea clienţilor care s-au arătat interesaţi de metalele preţioase. Cei care îşi permit un Monster Box sunt, cel mai probabil, investitori cu portofolii mai diversificate, care respectă regula de a-şi păstra 10-15% din active în metale preţioase. Despre alţii - care cumpără lună de lună câte o singură monedă de argint, care poate că nu trece de 100 de lei - probabil că e mai greu de crezut că au venituri consistente. Totuşi, chiar dintre cei care încep cu investiţii mici, de o monedă pe lună, unii ajung treptat la investiţii mai consistente.

Desigur că orice companie se bucură de vânzări mai mari, aşadar de clienţi care îşi permit să cumpere mai mult, dar, dincolo de acest aspect, pe mine mă bucură diversitatea clienţilor Argint Active şi faptul că sunt motivaţi să economisească şi ne pun întrebări despre investiţii. După ce ajungi un anumit nivel de confort material, din munca ta ca antreprenor, nu contează să faci mai mulţi bani, ci să obţii alt fel de satisfacţie, care pentru mine constă în a şti că am contribuit la creşterea gradului de educaţie financiară de a cărei lipsă suferim destul de mult în România.

Mult mai important decât mărimea sumei pe care reuşeşti să o pui deoparte lunar este să îţi creezi disciplina economisirii unei părţi din venituri, în fiecare lună, şi să te informezi cu privire la modalităţile de a-ţi păstra valoarea, muncită sau moştenită. Astfel, decât să pună bancnote la saltea sau într-un cont bancar, unde nu le pot "atinge", pe unii îi motivează mai mult să colecţioneze monede. Mă bucur să aflu despre un asemenea potenţial client, dar mă bucur şi să aud despre oameni care aleg planuri de investiţii pentru copii, îşi fac asigurări de viaţă sau investesc pe piaţa de capital.

Reporter: Ce trebuie să ştie un investitor atunci când are în plan să achiziţioneze metale preţioase?

Gabriel Ghilan: Din perspectivă obiectivă, lingourile şi monedele nu au nevoie nici de condiţii speciale de păstrare, nici nu se degradează în timp, dacă sunt ţinute în ambalajele originale, şi nici nu necesită atestări suplimentare ale calităţii, odată ce vin deja certificate internaţional de cei mai respectabili producători. Singurele nevoi speciale sunt legate de siguranţă, care se pot rezolva fie prin seifuri, fie prin casete de valoare oferite de bănci.

Din perspectiva aşteptării subiective a unor randamente din partea fiecăruia e bine de ştiut că, pentru acest tip de investiţii, nu ne putem aştepta la câştiguri mari pe perioade scurte. Vorbim de o investiţie cu risc scăzut, care aduce câştiguri sigure, dar pe termen lung.

Reporter: Care sunt avantajele unei investiţii în metale preţioase?

Gabriel Ghilan: Aş începe prin a menţiona siguranţa investiţiei, relevantă mai ales în perioade de turbulenţe economice. Cotaţiile internaţionale ale metalelor preţioase nu sunt influenţate de ratinguri de ţară, de datoriile guvernelor sau de unele decizii nesăbuite ale acestora. Dacă monedele unor state se pot devaloriza, aurul şi argintul sunt imune la aşa ceva. Investiţiile în metale preţioase sunt la adăpost de inflaţie, având în spate un istoric care poate fi probat nu doar prin câteva sute de ani de dezvoltare capitalistă a economiei, ci prin mii de ani de istorie a omenirii.

Al doilea avantaj constă în lichiditatea de care dau dovadă, similară instrumentelor de pe piaţa de capital. La Argint Active, oferim un program de răscumpărare a metalelor achiziţionate de la noi, astfel că orice client este ferit de riscul de a nu-şi putea lichida un activ când are nevoie de bani.

Aş mai aminti şi profiturile mai mari, pe termen lung, în special comparativ cu depozitele bancare, respectiv lipsite de riscuri, dacă ne raportăm la acţiuni de pe burse.

În fine, raritatea este un alt avantaj. Aproape tot aurul extras vreodată de oameni există încă, în lingouri, decoraţiuni, opere de artă, bijuterii ori sub alte forme. Se extrage în continuare, iar cererea creşte mai rapid decât oferta.

Reporter: La cât se ridică suma medie investită în achiziţia de metale preţioase în ţara noastră?

Gabriel Ghilan: Dat fiind nivelul veniturilor generale ale românilor, din experienţa noastră, investiţiile medii se situează sub 10.000 de euro. Dar avem şi clienţi mai înstăriţi, care "saltă" cu mult media, pe când alţii au investiţii în produsele noastre care nu depăşesc 1-2.000 euro pe an. Pentru cei din prima categorie, probabil că zeci de mii de euro nu reprezintă mare lucru şi or avea şi alte active, mult mai valoroase. Dar pentru cei din a doua categorie, poate că a economisi şi numai 1.000 de euro pe an, în produse din metale preţioase, este o mare performanţă - care merită felicitată şi încurajată.

Pentru oameni ca aceştia, care nu se gândesc să "îmulţească" averi, ci să-şi păstreze "puţinul", transformarea economiilor în produse de aur şi argint a fost o alegere bună. De pildă, cine ar fi investit acum cinci ani 1.000 de euro în aur (câteva lingouri de un gram), ar fi avut în prezent 1.500 de euro. Iar cine ar fi investit aceeaşi sumă în argint, ar fi ajuns la 1.800 de euro.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru anul în curs legat de vânzările companiei dumneavoastră?

Gabriel Ghilan: Dacă ne uităm la rezultatele pe care le-am obţinut anul trecut şi la cele înregistrate anul acesta, până acum, nu putem decât să fim optimişti şi să ne aşteptăm tot la creştere. Probabil nu va mai fi atât de spectaculoasă, precum în 2020, dar nici nu ne dorim acest lucru.

Creşterile accelerate ar fi generate de un climat economic instabil, în care cei care deţin deja nişte bani, s-ar grăbi să securizeze puterea lor de cumpărare, investind în aur şi argint. În locul acestor circumstanţe, ne-ar bucura mai mult o creştere mai predictibilă, dar constantă, într-un climat de creştere economică, în care tot mai multor oameni le cresc veniturile, iar tot mai mulţi dintre ei decid să îşi păstreze o parte din valoarea dobândită în metale preţioase.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. cotatia nominala a aurului este influentata datoria nominala din sistemul financiar!

    aurul are o relatie stransa cu metri patrati imobiliare vanduti de sistemul financiar si cu puterea veniturilor nominale! 

    cand bancile “vand” aurul atunci se cauta nominale din piata reala ca sa se stinga / regla datoria nominala. 

    cand se face “hording” bancile anticipeaz bule de credit! 

    cand aurul se “vinde” nu inseamna cadere! inseamna conversia capitalului in alte active. 

    Adica mutarea istorica a fosmelor de capital intre: nominale detinute, aur, imobiliare, afaceri. 

    Cand aurul cade trebuie inteles unde a fugit forma capitala? In ce “reducere” din piata a fugit? In ce forme de active? 

    Aurul este barometrul suprem! 

    Cine nu crede sa incerce impunerea scoaterii totale a aurului din sistemul financiar. 

    Ps: aurul are in august 2021 o rasuflare mica corectiva (asa cum ii este ciclul), din toamna urmeaza distractia (chiar daca cineva va incerca sa ii controleze ascensiunea). 

    Aurul nu a terminat ciclu de crestere! (termeni reali). 

    NU inca! 

    semnat comenturi “cretine” 

    1. Nu shtiu la ce te referi cu "scoaterea totala a aurului din sistemul financiar", dar ultima moneda care a renuntzat la acoperirea in aur a fost dolarul american, pe timpul lui Nixon. De atunci aurul a ramas doar ca activ de refugiu, pentru protectzia impotriva inflatziei. Acum a crescut deoarece banii sunt ieftini, shi s-a investit masiv in toate tipurile de active. In rest, n-are nici o legatura cu imobiliarele finaciare (care s-au restrans masiv datorita digitalizarii crescande a bancilor).

      La scoaterea totala a aurului din sistem!

      Adica sa nu mai existe aur in depozite si institutii financiare! 

      Istoric asemenea lucru se intampla foarte rar, in vremuri de razboi sau crize umanitare! 

      Fuga aurului din siatemul financiar este foarte rar! 

      Acum avem fuga aurului catre sistemul financiar in raport cu trendul de crestere in creditare. 

      In vremuri de hiperinflatii populatia peoasta va alegra in aur in timp ce financiarul va vinde aur ca sa stinga datorii nominale la activele detinute mult mai rapid. 

      Hiperinflatia este cel mai bun lucru care se poate intampla unui creditor! 

      Daca bancile stau pe aur insemna ca in viitor se anticipeaza devalorizari masive de moneda / nominale circulate. 

      Dolarul a fost scos de pe aur cu scopul de ascunde ciclurile corecte de crestere si descrestere in productivitate reala pe trend. 

      In trecut alipirea nominalelor de aur aratau perfect in sistemul financiar cresterea si descresterea (in termeni reali) economiilor. 

      Caci se faceau flotabilitate libera de stocuri cu alipire pe aur! 

      Acum se face flotabilitate libera de stocuri cu alipire pe CREDIT CURRENCY; nu credit aur bani in circulatie. 

      Acest joc a mai fost repetat prin Olanda, Franta, italia, Anglia, Germania... in trecut. 

      Aurul nu se masoara in valoare nominala ci in raport de schimb cu alte bunuri tranzactionate; asa cum si creditul nu se masoara in nominale ci in raport de bunuri schimb. 

      Asa cum si “venitul nominal” se masoara in raport de bunuri schimb putere de cumparare sau pierdere. 

      Asa cum si metrii patrati nu se masoara in nominala ci in rapoarte de schimb si paritati pe trendul lung economic. 

      semnat comenturi “cretine” 

      Aurul nu este activ de refugiu in termeni reali financiari!

      Este activ PUNTE de conversie cu alte Active tranzactionate pe acul de timp!!! 

      Refugiu il inteleg investitorii mici, activ de conversie il vad institutiile mari financiare. 

      Bula din 2007-2008 in imobiliare arata ca 2 camere valorau 6 kg de aur!!! (inRO) 

      Dupa spargerea bulei cu aceeasi cantitate de aur puteai sa cumperi 3 -4 apartamente in depresie! 

      vezi venitul (calculeaza) exprimat in grame aur si ai sa vezi cu 1 an in fata cand apar crizele din ciclu si cand apar depresiile lungi din trend; cat si extazurile si revenirile. 

      Aurul ISTORIC nu minte! 

      Daca ar mintii atunci nu are sens ca banca centrala si guvernele sa apere stocurile de aur! 

      semnat comenturi “cretine” 

      Aurul nu are treaba cu imobiliarele?

      Asta este lasat sa crezi in societate si pe canalele de investitii pentru oameni de rand! 

      Oameni puternici detin active imobiliare, credite, aur si hartii de valoare pentru ca istoric exista o rocada intre clasele respective de active! 

      Aurul este atat de lenes ca plictiseste investitorii ce cauta randamente nominale (exprimate in cifr valutare)! 

      Aurul aduce randamente in raport de schimb! 

      Daca nu crezi, te rog sa il intrebi pe domnul Isarescu! - te ajuta el. 

      Eu in bula de aur de acum am vandut si am cumparat cu credit mai multi metrii patrati de imobiliare (active financiare vandute de banci ca sa vanda alti “banii noi / nominale noi” in piata). 

      semnat comenturi “cretine” 

    Mie tezaurizarea metalelor prețioase în forma fizica (lingou, monede, etc.) mi se pare o metoda realmente primitiva ... asa se făcea și acum 50 000 de ani. Si chiar dacă sa zicem ca nu le bagi sub pat ci le depui la banca, apar costuri și probleme adiționale gen la ce banca depui metalul, ce se întâmpla când banca își schimba proprietarul, își închide filiala din țara respectiva sau da faliment, care sunt procedurile de succesiune (in Elveția sunt cutii de valori nerevendicate de nimeni de zeci poate chiar sute de ani, ceea ce face sa revină băncii, adică omul ala a strâns o viata pentru bancher), etc. In Dubai iți poți lua lingouri de aur de la niște distribuitoare ca dozatoarele de Coca Cola, dar nu mi se pare ca e ceva spre care sa tindem sau sa promovam, au succes doar la arabi si indieni :)

    1. Din pacate nu poti sa te uploadezi in Cloud unde totul e curat si traiesti printre circuite.

      Existi in plan fizic, ce e asa uimitor sa ai ceva de valoare fizic? 

    DACA Buffett nu are un gram de aur in portofoliu o sti el ceva "nu investesc in aur pt ca nu aduce dividende". Aurul e mai degraba util in industria de semiconductori. In rest, prefer actiuni lichide si de perspectiva.

    1. vezi ca esti informat gresit!

      Are aur in portofoliu! 

      Momentan Bula aurului exprmata in cotatie imobiliara e brabusita pe trend; si deci astazi creditul este cel mai ieftin “activ” din ciclu. 

      Cand bula cotatiilor imobiliare se va forma iar in expresie de aur atunci vinzi detineri imobiliare tinute cu levier si cumperi aur. 

      Aurul nu se calculeaza in cifre! 

      Aurul nu da dividende pentru ca da alte rapoarte de schimb in piata! 

      Are raport de schimb sigur - lent - stabil pe zeci de ani! Este chiar o jignire sa mai astepti si dividende de la aur! 

      Bula imobiliara din 1971 exprimata in grame aur, prabusirea imobiliara din 82-87 exprimata in grame aur; bula imobiliara din 2007-2008 exprimata in grame aur; bula imobiliara din 1918 exprimata in grame aur; bula imobiliara exprimata in grame aur din 1877... 

      Urmeaza o noua bula imobiliara exprimata in grame aur (in viitor); pana atunci se sta pe credite. 

      Fondurile si Bancile nu stau degeaba pe aur! Cand se da reset de moneda se pleaca istoric de la cantitatea de aur in raport cu creditul in sistem si nominale (banii / hartii) circulate / depozitate. 

      In 2000 si cv Leul atinge iar in sistem paritate 1 la 1 cu un gram de aur; in 1925 (si cv) leul atinge iar paritate de 1 la 1 cu grame aur; in 1866-70 unitatea corculata (bani / monezi) ating iar paritate de 1la 1 cu grame aur. 

      “banii” cu alipire pe aur sau pe credit curent sunt in realitate doar unitati de cont circulate. 

      Aceste unitati de cont sunt supuse unor cicluri de atingere paritate 1 la 1 cu grame auro si atingeri exponentialitate numerica in raport cu grame aur. 

      Vezi exemplul din 1947-1052 denominarea unitatilor de cont, vezi exemplul din 1990-1999 si taiatul zerourilor la unitatile de cont circulate / nominale. 

      Cei ce au detinut active reale tangibile: imobiliare, aur, afaceri sunt cei ce au facut corectia nominala in rand cu reglementarea financiara. Fara a pierde tangibile; au pierdut doar “nominalele cisculate / unitatile de cont” ce au suferit conversii si sterilizare. 

      ps: vezi leul din 90 ce atinsese 1800 unitati de cont (valoare nominala lei) ca pe urma sa urce salbatic pana la 2000-3000-4000 zecii de mii de unitati de cont (nominale lei vechi corculati) pana a suferit unitatea de cont circulata taiere de zerouri. 

      Cate grame aur costa in 1998 o carte? 

      Cate unitati de cont circulate / nominale (lei vechi) costa o carte in 1998? 

      Ce paritate avea 1 gram aur cu 1 carte in 1998? 

      Ce partitate este astazi in piata? 

      Ce este mai scump sau mai ieftin astazi / trecut in piata comparat in grame aur? 

      Ce era mai rat in anii 90-2000 in piata? 

      Credit in sistem? Valute? Afaceri noi? Produse-bunuri-servicii noi? Aur la purtator? Nominale circulate la purtator? Puterea de comparare? 

      Facand mai multe rapoarte de schimb vei intelege mai amplu rolul aurului pe pamant. 

      Ai grija exista educatie financiara pentru diferite cadrane economice. 

      Asa cum sunt investitori institutionali si individuali! 

      Institutionali i au de “vandut” cevaula ala catre individuali. 

      Individualii trebuie sa creada in “cevaul” ala ca sa il cumpere. 

      Intrebarea se pune: ce esti tu in relatia de cauza-efect pe lantul investitiilor? 

      Daca institutionali actioneaza diferit si au randamente infinite / accelerate si spate gov si banca centrala, cum faci sa te pozitionezitionezi pe valul lor de investitii si nu sa fii exitul lor. 

      Aurul nu se compara in “panica” se vinde! 

      Banii nu se arunca in “panica” in piata ci se multiplica cu levier / credit in anticipatia propagarii de masa monetara scoasa in panica din banci, fapt ce iti va regla randamentele nominale si te-va ajuta sa stingi cota parte de credit. 

      semnat comenturi “cretine” 

    Ghilane, eu am niște fer in pachetul de soluții. E bine? Cât zici să-l țin?

    1. P.S.Ai vreo legătură cu Siminel, că așa îmi sună Active in coada numelui firmei?

    foarte bun aurul, doar ca are valoare exact precum bitcoin. se bazeaza pe perceptie, cladita in mii de ani, bine prinsa in constiinta colectiva, avand la inceput credinta in zei. are si valoare de raritate, e drept, dar valoarea de raritate este fum.

    Feare veeeechi. Fearee luaaaaam.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

17 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9473
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1999
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5309
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7880
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.6026

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
energynomics.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro