Mai mult de jumătate dintre statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) intenţionează să majoreze vârsta de pensionare, în încercarea de a contracara efectele îmbătrânirii populaţiei, potrivit raportului bianual privind sistemele de pensii, transmite Agerpres, de la care relatăm cele ce urmează. Documentul arată că vârsta normală de pensionare va creşte, în medie, de la 63,9 ani pentru femeile care s-au pensionat în 2024 şi 64,7 ani pentru bărbaţi, la 65,9, respectiv 66,4 ani pentru generaţia care a intrat pe piaţa muncii anul trecut.
Reamintim că România se află în proces de aderare la OCDE, considerată „clubul celor mai performante economii ale lumii”, ceea ce face ca direcţiile şi standardele acestei organizaţii să fie relevante pentru politicile interne.
Diferenţele între statele membre sunt însă majore. Luxemburg, Slovenia şi Columbia păstrează vârsta de pensionare la 62 de ani - în cazul Columbiei, femeile se pot retrage chiar la 57 de ani. În partea opusă, Danemarca, Estonia, Italia, Olanda şi Suedia au demarat reforme care vor împinge pragul de pensionare spre 70 de ani sau chiar mai sus: Danemarca intenţionează să crească vârsta până la 74 de ani, iar Estonia la 71 de ani.
Tendinţa este alimentată de schimbările demografice accelerate. Pentru fiecare 100 de persoane active (20-64 de ani), există în prezent 33 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani; până în 2050, raportul se va deteriora la 52 la 100. Coreea de Sud va fi cea mai afectată, cu o creştere a raportului de dependenţă cu aproape 49%, urmată de Spania, Italia şi Grecia.
Un element suplimentar de vulnerabilitate este rata redusă de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor apropiate de vârsta de pensionare. În timp ce media OCDE pentru grupa 55-64 de ani este de 65,5%, ţări precum Spania, Chile, Mexic, Columbia şi Costa Rica se situează cu mult sub acest prag, ceea ce pune presiune suplimentară asupra sistemelor publice de pensii.
Pe baza reformelor anunţate şi a tendinţelor demografice, OCDE estimează că ponderea cheltuielilor cu pensiile publice în PIB va creşte de la 8,8% în prezent la 10% în anul 2050 - un nivel care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară, mai ales în economiile aflate sub presiunea îmbătrânirii accelerate a populaţiei.
Reformele devin astfel inevitabile în majoritatea statelor membre, iar sincronizarea României cu politicile OCDE ar putea muta dezbaterea privind vârsta de pensionare de la nivel politic la nivelul unui standard internaţional care se impune tot mai clar.


















































Opinia Cititorului